Curtea Europeană de Justiție: Firmele de găzduire nu pot fi obligate să aplice cenzura

Text preluat și adaptat de la ApTI– Asociația pentru Tehnologie și Internet. Astăzi Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a dat o nouă decizie crucială pentru libertatea Internetului în cazul Sabam vs. Netlog (C 360/2010) unde s-a pus întrebarea dacă un judecător poate să dea un ordin prin care să solicite unui furnizor de servicii de găzduire să filtreze cea mai mare parte a informației găzduite pe serverele sale în scopul identificării fișierelor muzicale care conțin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, și ulterior, să blocheze schimbul de fișiere în respectivele cazuri. Netlog este furnizorul unor servicii de rețele sociale în Belgia, deci are doar un rol de găzduitor al informațiilor.

20 de aplicații libere pentru Internet

Echipa revistei Fii liber a compus o listă cu 20 de aplicații libere extrem de folositoare pentru Internet. Fiecare dintre aceste aplicații poate fi instalată pe serverul personal sau al organizației din care utilizatorul face parte. Ne dorim astfel, să încurajăm utilizatorii să renunțe la serviciile proprietărești, bazate pe aplicații nelibere, asupra cărora utilizatorii nu au absolut niciun control și să folosească aceste programe pe serverul pe care îl au în administrare. Mai mult, în lista de mai jos se regăsesc aplicații ce sunt folosite de utilizatori din întreaga lume pentru realizarea unor rețele descentralizate (de socializare, de contribuție la cod etc.).

Recomandarea noastră este ca de fiecare dată când apelați la un serviciu de pe Internet, să vă întrebați dacă nu puteți să aveți un serviciu similar folosind o aplicație liberă pe serverul personal. Dacă alegeți să instalați și să folosiți aplicații libere, veți beneficia de controlul datelor personale, de gradul de confidențialitate dorit și de o securitate sporită.

Meniu:

Top cinci probleme ale tratatului ACTA

Autor: Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui să fie un tratat comercial plurilateral. În fapt, pune în pericol drepturile utilizatorilor de Internet și este un exemplu perfect de lipsă de transparență legislativă.

Care ar fi problemele? (3 pe fond, 2 pe formă):

  1. Monitorizarea utilizatorilor de Internet.

    Practicile propuse de ACTA pot duce la „monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet" și „înregistrarea sistematică a datelor". Acest lucru este specificat de Autoritatea Europeană de Protectie a Datelor Personale, negru pe alb (Aviz 2010 ref. la ACTA). Un asemenea sistem a fost deja declarat ilegal de către Curtea Europeană de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam).

  2. Ignorarea statului de drept și „privatizarea aplicării legii”.

    Articolul 27 al ACTA vorbește despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozițiilor civile și penale ale tratatului. Adică pot fi deconectați utilizatorii de Internet de către ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fără proces, fară drept la apărare. Asta s-a întâmplat în Irlanda printr-un acord privat între titularii de drepturi și principalul ISP de pe piață.

     

  3. Pedepse penale pentru avantaje economice „indirecte”.

    Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauză de minimis, care ar exclude în mod expres pedepse penale pentru activitățile „făcute de persoane în scop personal și nonprofit”, ca și pentru activitățile legate de excepțiile prevăzute de legea drepturilor de autor (comentariu, critică, etc.). Comisia nu a ținut cont de aceste aspecte. Textul este neclar, dar includ activitățile - "cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte." Ce reprezintă un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?

  4. ACTA a fost negociată nerespectând cele mai elementare reguli de transparență.

    Reprezentanții societății civile și chiar membrii Parlamentului European au fost respinși de la negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentaților marilor titulari de drepturi și ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, nu s-au putut obține aceste documente. Aceasta este cu atât mai important la un tratat internațional, câtă vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corectă a tratatului. Să nu mai spun că în România nu auzise mai nimeni de ACTA pâna acum la semnarea acestuia.

  5. Textul este vag și neclar

    În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta și care vorbește inclusiv de pedepse penale, este necesar să fie cât mai corect explicitat. Mai ales că fiecare țară va trebui sa-l implementeze din punct de vedere legislativ. Luați textul și citiți-l (română sau engleză). Fără un expert în probleme juridice de „proprietate intelectuală” [1], nu cred ca înțelege cineva mare lucru. După cum vedeți și comentariile mele sunt pe interpretări și nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori să înceapă o nouă afacere pe Internet, ar trebui sa se gândească de n-spe ori dacă face un avantaj comercial indirect, chiar prin potențiala utilizare ilegală a operelor de către alții.

Abonare la RSS - Internet