Se iau măsuri pentru apărarea libertății utilizatorilor de Linux

În sfârșit, avem o veste îmbucurătoare privind apărarea libertății utilizatorilor nucleului Linux. Hăcuitorii de la Samba se alătură organizației Software Freedom Conservancy (ro. păstrarea libertății programelor) în lupta contra celor care încalcă licența GNU GPL care acoperă codul nucleului Linux.

Nu există așa ceva ca „proprietatea intelectuală”

„Dacă tu ai un măr și eu am un măr și facem schimb de mere, atunci tu și eu vom avea în continuare câte un măr. Dar dacă tu ai o idee și eu am o idee și facem schimb de idei, atunci ambii vom avea câte două idei. ”
 --- George Bernard Shaw

Nu există așa ceva ca „proprietatea intelectuală”. Putem găsi argumente indirecte în acest sens chiar într-una din scrierile lui Thomas Jefferson, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite și autor al Declarației de Independență.  Probabil mai sugestiv ar fi să spunem că „proprietatea intelectuală” este doar o iluzie. Cei care promovează acest termen („proprietatea intelectuală”) încearcă să demonstreze, spre exemplu, că ideile sau informațiile pot face parte dintr-o proprietate privată la fel ca obiectele materiale (o mașină, o casă sau un lot de pământ). La prima vedere, lucrurile par simple atunci când vorbim de „proprietatea intelectuală”, dar haideți să începem de la o noțiune mai veche, proprietatea privată, și să vedem de ce există ea.

Ziua împotriva Restricțiilor Digitale

Pe 4 mai, Defective by Design (ro. proiectat defect), o campanie de conștientizare pornită de fundația FSF în 2006, a organizat evenimentul internațional anual „Ziua împotriva Restricțiilor Digitale” (en. Day against DRM) alături de alte organizații, printre care Creative Commons (ro. bunuri comune creative), O'Reilly Media, Accessible Computing Foundation (ro. fundația pentru tehnică de calcul accesibilă), APRIL și Libre Graphics Magazine (ro. revista de grafică liberă).

DRM - Digital Rights Management (ro. gestiunea drepturilor digitale) este o clasă de tehnologii menite să limiteze folosirea conținutului digital și dispozitivelor. Pentru utilizatori, aceste produse sunt proiectate defecte și proiectul Defective by Design își propune eliminarea acestor „mutilări”.

Anul acesta, Ziua împotriva Restricțiilor Digitale s-a concentrat pe restricțiile aplicate cărților electronice. Utilizatorii lor sunt frustrați pentru că li se interzice, de exemplu, să le citească fără a fi monitorizați, să le împrumute, să le mute, să le revândă sau să le doneze, conform coordonatorului de campanie, Mat Lee.

Utilizatori din lumea întreagă s-au manifestat astăzi împotriva restricțiilor digitale - pe Internet, afișând simbolul campaniei și publicând articole de informare și combatere, dar și în viața reală, organizând în comunitățile locale evenimente de protest față de producători ostili sau de informare prin prezentări publice și împărțiri de fluturașe.

Nu vă putem citi documentele!

Una dintre calitățile Internetului este existența standardelor pentru toate tehnologiile folosite la prezentarea conținutului. Aproape toate paginile de Internet sunt în prezent afișate la fel de cele mai noi navigatoare, pentru că cele trei elemente de bază, structura (HTML), așezarea (CSS) și elementele dinamice (JavaScript), sunt clar definite și interpretate la fel de orice navigator.

Ziua Libertății Documentelor este un eveniment internațional, ajuns deja la a cincea ediție, care își propune să promoveze standardele deschise destinate programelor pentru lucrul la birou cu documente text, foi de calcul, baze de date orientate pe obiecte, formule și ecuații matematice, grafică și prezentări. Acceptarea și implementarea corectă a standardului deschis Open Document Format (ro. Formatul pentru Documente Deschise) de către toți producătorii de astfel de programe ar da uniformitate în lucrul cu programe diferite și ar oferi utilizatorului libertatea de a alege ce programe să folosească. Deși putem folosi programe libere pentru a lucra cu documente în formate închise, citirea și scrierea acestor documente nu este făcută întotdeauna corect, deoarece nu se implementează un standard, ci mai degrabă se descifrează un format secret.

Atunci când fișierele anexate scrisorilor electronice nu sunt într-un format standard, destinatarul este de multe ori obligat să folosească exact același program ca și expeditorul, iar respectivul program nu este întotdeauna liber, în acest caz, destinatarul, fie el persoană fizică, instituție publică sau companie, este nevoit să achiziționeze programul sau pachetul de programe la prețul stabilit de unicul proprietar. Aceste programe pot fi costisitoare și de cele mai multe ori costul nu este justificat de necesitatea de a accesa conținutul unor simple documente text sau a unor foi de calcul.

Parlamentul European se va pronunța fără întârzieri în cazul ACTA

Pe 27 martie, Parlamentul European a refuzat să înghețe dezbaterea pe marginea acordului ACTA și a decis să nu-l mai trimită către Curtea Europeană de Justiție.

Cu 21 de voturi pentru și 5 împotrivă, membrii Parlamentului au decis să revină la calendarul inițial și să voteze în luna iunie dacă ACTA trebuie ratificată sau nu. Manevrele tehnocratice ale Comisiei Europene nu au reușit să împiedice Parlamentul să se pronunțe prompt în legătură cu acordul ACTA și eventual să-l respingă rapid.

Ziua Libertății Documentelor - 28 martie 2012

Standardele deschise și formatele libere sunt standarde și specificații publice și complete disponibile oricui pentru implementare fără restricții și de aceea, sunt esențiale pentru libertatea utilizatorilor de calculator. Fișierele în formate libere pot fi accesate și modificate de utilizatori cu programe și de pe sisteme de operare diferite de cele pe care le-au folosit autorii la crearea fișierelor. Doar respectând standardele deschise, guvernele pot garanta tuturor cetățenilor dreptul la acces nediscriminatoriu la informația publică.

Pentru a promova folosirea standardelor deschise, ziua de 28 martie a fost decretată la nivel internațional Ziua Libertății Documentelor, dată la care se organizează numeroase activități în colaborare cu voluntari și organizații partenere ale fundației FSFE (en. Free Software Foundation Europe, ro. Fundația pentru Programe Libere - Europa).

Interviu despre ACTA cu liderul comunității Ceata

Ioana Moldoveanu de la revista VICE.com în limba română l-a intervievat pe Tiberiu C. Turbureanu, liderul comunității Ceata, în legătură cu tratatul ACTA. În cele ce urmează reproducem o variantă adaptată de ehipa revistei Fii liber.

Cât de mare e Ceata?

Ceata este o comunitate românească de programe libere de vreo sută de contribuitori care cred în drepturile și libertățile utilizatorilor. Nu este mare, dar este foarte activă, cu proiecte academice (Temelia), artistice (ateliere și ghiduri de grafică digitală), sociale (colaborare cu HartaPoliticii.ro), de informare (Ziua Libertății Programelor și Ziua Eliberării Documentelor), de activism (revista Fii liber), de colaborare (aplicația de sondaje Fufl), de sisteme de operare (distribuția Arcada), de extindere de programe (concurs de extensii pentru Firefox) etc.

MAI: Noi nu vrem programe libere!

Ne place să credem că România se descurcă foarte bine în industria IT, că avem mulți experți și că suntem în primele locuri din lume la viteza internetului. Acum câteva luni am ocupat chiar locul trei. Din păcate nu există suficientă transparență în cazul achizițiilor publice. Acum câteva luni am citit pe un site străin ceva ce m-a neliniștit foarte tare: Ministerul Afacerilor Interne (MAI) cere în caietul de sarcini pentru un proiect software nou excluderea explicită a programelor libere din propunerile de proiect ce doresc să participe la licitație.

Oficiul de Educație al statului Utah adoptă manualele libere

Oficiul de Educație al statului Utah din Statele Unite a anunțat că va susține și va crea manuale libere pentru domenii cum ar fi artă, științe și matematică. Oficiul va încuraja şi şcolile din întregul stat să adopte aceste manuale și să le utilizeze începând chiar din această toamnă. Inspectorul pentru instrucţiune publică Larry K. Shumway menționează că manualele libere intră ușor în sălile de clasă și pot fi actualizate mai rapid decât manualele din programele de publicare obișnuite, acest lucru fiind un lucru deosebit de important pentru domeniul științei. De asemenea, el afirmă că adoptarea cărților libere se va concretiza în economii ce vor crește reputația statului Utah. Citiți aici mai mult.

Curtea Europeană de Justiție: Firmele de găzduire nu pot fi obligate să aplice cenzura

Text preluat și adaptat de la ApTI– Asociația pentru Tehnologie și Internet. Astăzi Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a dat o nouă decizie crucială pentru libertatea Internetului în cazul Sabam vs. Netlog (C 360/2010) unde s-a pus întrebarea dacă un judecător poate să dea un ordin prin care să solicite unui furnizor de servicii de găzduire să filtreze cea mai mare parte a informației găzduite pe serverele sale în scopul identificării fișierelor muzicale care conțin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, și ulterior, să blocheze schimbul de fișiere în respectivele cazuri. Netlog este furnizorul unor servicii de rețele sociale în Belgia, deci are doar un rol de găzduitor al informațiilor.

Protest împotriva tratatului ACTA

Mii de români și-au exprimat pe Internet dorința ca astăzi, 11 februarie la ora 17.00, să iasă în stradă ca să protesteze împotriva semnării și posibilei ratificări a tratatului ACTA de către România și Uniunea Europeană. Această acțiune face parte dintr-o inițiativă europeană mai largă, de protest al cetățenilor statelor membre UE împotriva tratatului care, dacă este ratificat, va permite încălcarea drepturilor omului la viață privată, liberă exprimare și cultură, dar și incriminarea utilizatorilor care-și exercită drepturile de a copia, modifica și distribui creațiile digitale pe care le dețin. Fostul guvern al României a semnat în urmă cu două săptămâni că este de acord să intre în dezbaterile pentru ratificarea tratatului redactat la inițiativa Japoniei care încurajează statele semnatare să oblige furnizorii de servicii de Internet să monitorizeze activitatea utilizatorilor pe Internet în vederea verificării și condamnării acelora care folosesc copii neautorizate de către titularii drepturilor de autor și conexe.

Respingeţi Legea Big Brother - propunerea legislativă privind reţinerea datelor!

Text preluat și adaptat de la ApTI– Asociația pentru Tehnologie și Internet.

 

Despre Legea Big Brother

 

Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului îi obligă pe furnizori să rețină, pe o perioadă de 6 luni, datele de trafic, de localizare și de identificare ale utilizatorilor și să le pună la dispoziția organelor de urmărire penală, instanțelor de judecată și organelor de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale. Propunerea legislativă prezintă o serie de probleme legate de:

Top cinci probleme ale tratatului ACTA

Autor: Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui să fie un tratat comercial plurilateral. În fapt, pune în pericol drepturile utilizatorilor de Internet și este un exemplu perfect de lipsă de transparență legislativă.

Care ar fi problemele? (3 pe fond, 2 pe formă):

  1. Monitorizarea utilizatorilor de Internet.

    Practicile propuse de ACTA pot duce la „monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet" și „înregistrarea sistematică a datelor". Acest lucru este specificat de Autoritatea Europeană de Protectie a Datelor Personale, negru pe alb (Aviz 2010 ref. la ACTA). Un asemenea sistem a fost deja declarat ilegal de către Curtea Europeană de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam).

  2. Ignorarea statului de drept și „privatizarea aplicării legii”.

    Articolul 27 al ACTA vorbește despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozițiilor civile și penale ale tratatului. Adică pot fi deconectați utilizatorii de Internet de către ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fără proces, fară drept la apărare. Asta s-a întâmplat în Irlanda printr-un acord privat între titularii de drepturi și principalul ISP de pe piață.

     

  3. Pedepse penale pentru avantaje economice „indirecte”.

    Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauză de minimis, care ar exclude în mod expres pedepse penale pentru activitățile „făcute de persoane în scop personal și nonprofit”, ca și pentru activitățile legate de excepțiile prevăzute de legea drepturilor de autor (comentariu, critică, etc.). Comisia nu a ținut cont de aceste aspecte. Textul este neclar, dar includ activitățile - "cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte." Ce reprezintă un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?

  4. ACTA a fost negociată nerespectând cele mai elementare reguli de transparență.

    Reprezentanții societății civile și chiar membrii Parlamentului European au fost respinși de la negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentaților marilor titulari de drepturi și ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, nu s-au putut obține aceste documente. Aceasta este cu atât mai important la un tratat internațional, câtă vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corectă a tratatului. Să nu mai spun că în România nu auzise mai nimeni de ACTA pâna acum la semnarea acestuia.

  5. Textul este vag și neclar

    În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta și care vorbește inclusiv de pedepse penale, este necesar să fie cât mai corect explicitat. Mai ales că fiecare țară va trebui sa-l implementeze din punct de vedere legislativ. Luați textul și citiți-l (română sau engleză). Fără un expert în probleme juridice de „proprietate intelectuală” [1], nu cred ca înțelege cineva mare lucru. După cum vedeți și comentariile mele sunt pe interpretări și nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori să înceapă o nouă afacere pe Internet, ar trebui sa se gândească de n-spe ori dacă face un avantaj comercial indirect, chiar prin potențiala utilizare ilegală a operelor de către alții.

Abonare la RSS - Legislație