Fii liber - Legislație http://fii-liber.ro/legislatie ro Se iau măsuri pentru apărarea libertății utilizatorilor de Linux http://fii-liber.ro/se-iau-masuri-pentru-apararea-libertatii-utilizatorilor-de-linux <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//conservancy-header.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/conservancy-header.png" style="margin-left: 5px; margin-right: 5px; float: right;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>În sfârșit, avem o veste îmbucurătoare privind <a href="http://www.h-online.com/open/features/Enforcing-the-GPL-Kernel-hackers-join-the-fight-1586483.html">apărarea libertății</a> utilizatorilor nucleului Linux. Hăcuitorii de la Samba se alătură organizației <a href="http://sfconservancy.org/">Software Freedom Conservancy</a> (ro. păstrarea libertății programelor) în lupta contra celor care încalcă licența GNU GPL care acoperă codul nucleului Linux.</p> <!--break--><p>Organizația condusă de <a href="http://sfconservancy.org/about/officers/">Bradley M. Kuhn</a> și-a creat o reputație internațională după ce a <a href="https://lwn.net/Articles/478308/">impus condițiile GPL</a> celor care distribuie BusyBox modificat, printre care <a href="http://mjg59.dreamwidth.org/10437.html">Sony</a>. Pentru reacordarea licenței, organizația cere respectarea licențelor și pentru celelalte programe libere distribuite de compania găsită vinovată de încălcarea licenței lui BusyBox. Astfel, folosind <a href="http://www.busybox.net/">BusyBox</a>, organizația a impus respectarea libertății utilizatorilor pentru mai multe programe.</p> <p> Este cunoscut faptul că liderii proiectului <a href="http://kernel.org">Linux</a>, pentru a determina creșterea popularității nucleului, au fost dintotdeauna foarte permisivi în privința codului neliber adăugat și nu au cerut niciodată transferul drepturilor de autor ale diverșilor contribuitori către o organizație responsabilă de proiect.</p> <p> Astfel, ne găsim în situația în care nucleul Linux este popular, dar nu-și poate schimba licența (la <a href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html">GPLv3</a>, de exemplu) nici dacă ar vrea Linus Torvalds și ceilalți coordonatori. Mulți contribuitori care au părți mari de cod în nucleul Linux sunt dați dispăruți sau chiar decedați și nu-și pot exprima acordul sau dezacordul față de schimbarea licenței. Mai mult, nucleul este distribuit cu numeroase părți nelibere sau doar în format binar și în această privință <a href="http://linuxfoundation.org">Linux Foundation</a> nu are ce face, doar contribuitorii individuali pot să îi dea în judecată pe cei care încalcă drepturile oferite utilizatorilor și să fie reprezentați în instanță. Aici intervine Software Freedom Conservancy.</p> <p> Închei articolul cu un pasaj scris de <a href="http://mjg59.dreamwidth.org/">Matthew Garret</a> care explică că ne îndreptăm spre o distopie, în care aceeași lege a drepturilor de autor se aplică preferențial, companiile fiind favorizate, iar utilizatorii oprimați.</p> <p>Originalul:</p> <p>„The alternative is a strangely ironic world where Sony are simultaneously funding lobbying for copyright enforcement against individuals and tools to help large corporations infringe at will. I'm not enthusiastic about that.”</p> <p> În română:</p> <p> „Alternativa este o lume ciudat de ironică în care Sony finanțează în același timp acțiunile de impunere a drepturilor de autor împotriva utilizatorilor individuali și unelte care să ajute corporațiile mari să le încalce după bunul lor plac. Nu sunt deloc încântat de acest lucru.”</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/linux" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/nucleu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">nucleu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/concervancy" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">concervancy</a></li></ul></div> Thu, 05 Jul 2012 11:00:00 +0000 tct 209 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/se-iau-masuri-pentru-apararea-libertatii-utilizatorilor-de-linux#comments Nu există așa ceva ca „proprietatea intelectuală” http://fii-liber.ro/nu-exista-asa-ceva-ca-proprietatea-intelectuala <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p class="rteright"><em>„Dacă tu ai un măr și eu am un măr și facem schimb de mere, atunci tu și eu vom avea în continuare câte un măr. Dar dacă tu ai o idee și eu am o idee și facem schimb de idei, atunci ambii vom avea câte două idei. ”<br />  --- George Bernard Shaw</em></p> <p>Nu există așa ceva ca „proprietatea intelectuală”. Putem găsi argumente indirecte în acest sens chiar într-una din <a href="http://press-pubs.uchicago.edu/founders/documents/a1_8_8s12.html">scrierile</a> lui Thomas Jefferson, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite și autor al Declarației de Independență.  Probabil mai sugestiv ar fi să spunem că „proprietatea intelectuală” <a href="http://www.gnu.org/philosophy/not-ipr.html">este doar o iluzie</a>. Cei care promovează acest termen („proprietatea intelectuală”) încearcă să demonstreze, spre exemplu, că ideile sau informațiile pot face parte dintr-o proprietate privată la fel ca obiectele materiale (o mașină, o casă sau un lot de pământ). La prima vedere, lucrurile par simple atunci când vorbim de „proprietatea intelectuală”, dar haideți să începem de la o noțiune mai veche, proprietatea privată, și să vedem de ce există ea.</p> <!--break--><p>De fapt, când apare necesitatea să vorbim despre proprietate privată? Dacă un bun material este o <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Raritate_%28economie%29">raritate</a>, atunci poate apărea un conflict ce implică mai multe părți care au pretenții asupra acestui bun.  Pentru a preveni apariția unui astfel de conflict, este necesară o regulă sau lege care stabilește cine poate folosi acest bun, ținând cont de normele etice. Un astfel de conflict poate apărea doar cu bunuri sau resurse care sunt <em>tangibile</em><sup>[1]</sup>, mai exact, cu bunuri care <em>se consumă</em> și sunt <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Rivalry_%28economics%29"><em>rivale</em></a>. Spre exemplu, produsele din frigiderul dvs. se pot termina, iar o pereche de papuci poate fi încălțată doar de un singur om (doi oameni nu pot încălța în <em>același timp aceeași</em> pereche de papuci). Așadar, are sens să vorbim despre proprietatea privată doar atunci când obiectele materiale sau bunurile se consumă și sunt rivale. Dacă un bun material nu se consumă (este nelimitat) și folosirea lui în <em>același timp</em> nu împiedică pe alții să-l folosească, atunci acest bun nu poate fi o raritate și nici conflict între părți nu poate exista. În acest caz noțiunea de proprietate privată (o lege care va preveni conflictul) își pierde sensul.</p> <p>„Proprietatea intelectuală” e folosită cu scopul de a crea iluzia de lipsă acolo unde nu există lipsă. <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Artificial_scarcity">Raritatea artificială</a> reprezintă situația în care bunurile devin rarități, chiar dacă tehnologia poate crea aceste bunuri în abundență sau într-o cantitate nelimitată. Spre exemplu, dacă avem o carte pe calculator atunci, recurgând la tehnologie, putem crea teoretic un număr infinit de copii ale acestei cărți (totul de depinde de capacitatea de stocare). Dar cel mai interesant este că doi oameni pot citi aceeași carte în același timp sau pot folosi același program în același timp, fiind necesară o singură copie. Doi sau un număr nelimitat de oameni pot aplica sau implementa în același timp aceeași idee (spre exemplu, teorema lui Pitagora sau un algoritm de calcul sau procesare). Care este motivul să pretindem că bunul e o raritate în acest caz, dacă nu se justifică? Ideile, informația, programele de calculator sau tot ce avem în formă digitală (o carte, imagine, muzică sau film) au cu totul alte proprietăți decât obiectele materiale, ele sunt <em>intangibile</em>, nu se consumă și nu sunt rivale. Deci noțiunea de proprietate privată în acest caz își pierde sensul, deoarece nu poate exista conflict între părți<sup>[2]</sup>.</p> <p>Pentru a ne face să credem că ideile sau informațiile sunt bunuri tangibile, legea „proprietății intelectuale” creează artificial această situație. Ea introduce restricții ce împiedică crearea acestor „bunuri” în abundență. Se introduc restricții care împiedică, spre exemplu,  copierea, răspândirea sau aplicarea ideilor sau informației. Spre exemplu, dacă mâine ar apărea o tehnologie care ne-ar permite să multiplicăm o pâine sau alte produse alimentare (lucru care ar rezolva problema foamei globale), atunci „proprietatea intelectuală” ar trebui să ne interzică să facem asta din simplu motiv că cineva deține exclusiv dreptul<sup>[3]</sup> asupra rețetei (<em>ideii</em>) de fabricare a unei pâini. Așadar, numai mega corporația, să zicem, NanoPâine va avea dreptul să producă, să vândă și să distribuie pâinea. În caz contrar,  corporația nu va putea avea profit deoarece cineva multiplică pâinea la el în bucătărie (din propria resursă care o plătește, energia electrică).</p> <p>Atunci ne putem întreba, cum pot fi remunerați autorii rețetei care au depus muncă și timp să cerceteze pentru a descoperi rețeta? „Proprietatea intelectuală” iarăși ne sugerează că nu există altă cale decât restricțiile. Dar totul depinde de modelul de afaceri ales, pe ce se pune accentul pentru a avea profit din munca depusă. Eu acum nu pot să știu concret în cazul mega corporației NanoPâine (inventatoare de rețete) ce să facă, probabil ar trebui să-și regândească modelul de afaceri în concordanță cu realitățile tehnologie existente (care a oferit omenirii o posibilitate enormă). Spre exemplu, astăzi foarte multe companii <em>dezvoltă programe libere</em> (începând de la sistemul de operare <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a> și terminând cu Android). Azi foarte mulți artiști fac <em>creații libere</em> și câștigă din munca lor.  Chiar dacă programele libere și creațiile libere pot fi <em>utilizate</em>, <em>copiate</em>, <em>modificare</em>, <em>îmbunătățite</em>, <em>distribuite</em> (și în scopuri comerciale), autorii și de această dată câștigă bani. De ce? Îi puteți întreba. Eu pot spune doar că ei au ales modele care funcționează și care nu au nevoie de un termen iluzoriu „proprietate intelectuală” și nici de restricții. Din contră, ei cred că restricțiile le vor provoca daune.</p> <p><strong>Referințe:</strong></p> <p>[1] - Există și lucuri intangibile, dar care se pot exclude. Mai corect ar fi să spunem că un conflict ar putea apărea din cauza unor bunuri care se consumă și se exclud (vezi <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Tangible_property">tangibilitatea</a>). Spre exemplu, numerele de telefoane pentru o regiune nu sunt tangibile (materiale), dar ele se exclud (doi oameni nu pot folosi același număr de telefon).</p> <p>[2] - Același argument îl puteți găsi și în cartea <a href="http://mises.org/journals/jls/15_2/15_2_1.pdf">Împotriva proprietății intelectuale</a> de N. Stephan Kinsella. În ea se discută mai amplu despre acest aspect. Adepții „proprietății intelectuale” aduc argumente și de altă natură (inovație, creativitate etc.) decât cele discutate în acest articol. În carte veți putea vedea că aceste argumente care încercă să justifice proprietatea intelectuală până la urmă nu sunt valide.</p> <p>[3] - Fac aluzie la patente care previn implementarea (materializarea/utilizarea în orice formă) ideilor de către părți care nu dețin aceste patente și astfel prin lege este asigurat/forțat monopolul.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/proprietate-intelectual%C4%83" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">proprietate intelectuală</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/patente" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">patente</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/brevete" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">brevete</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/copiere" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">copiere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/140" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Cultură Liberă</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/214" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">restricții</a></li></ul></div> Thu, 28 Jun 2012 08:33:46 +0000 Iurie Nistor 208 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/nu-exista-asa-ceva-ca-proprietatea-intelectuala#comments Ziua împotriva Restricțiilor Digitale http://fii-liber.ro/ziua-impotriva-restrictiilor-digitale <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//day_against_drm.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/day_against_drm.png" style="margin-left: 10px; margin-right: 10px; float: right;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>Pe 4 mai, <a href="http://defectivebydesign.org">Defective by Design</a> (ro. proiectat defect), o campanie de conștientizare pornită de fundația <a href="http://fsf.org">FSF</a> în 2006, a organizat evenimentul internațional anual „Ziua împotriva Restricțiilor Digitale” (en. <a href="http://www.defectivebydesign.org/dayagainstdrm/">Day against DRM</a>) alături de alte organizații, printre care <a href="http://creativecommons.org">Creative Commons</a> (ro. bunuri comune creative), <a href="http://oreilly.com">O'Reilly Media</a>, <a href="http://accessiblecomputingfoundation.org/">Accessible Computing Foundation</a> (ro. fundația pentru tehnică de calcul accesibilă), <a href="http://april.org">APRIL</a> și <a href="http://libregraphicsmag.com/">Libre Graphics Magazine</a> (ro. revista de grafică liberă).</p> <p> DRM - <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Digital_rights_management">Digital Rights Management</a> (ro. gestiunea drepturilor digitale) este o clasă de tehnologii menite să limiteze folosirea conținutului digital și dispozitivelor. Pentru utilizatori, aceste produse sunt proiectate defecte și proiectul Defective by Design își propune eliminarea acestor „mutilări”.</p> <p> Anul acesta, Ziua împotriva Restricțiilor Digitale s-a concentrat pe restricțiile aplicate cărților electronice. Utilizatorii lor sunt frustrați pentru că li se interzice, de exemplu, să le citească fără a fi monitorizați, să le împrumute, să le mute, să le revândă sau să le doneze, conform coordonatorului de campanie, Mat Lee.</p> <p> <a href="http://libreplanet.org/wiki/Group:DefectiveByDesign/Day_Against_DRM_2012">Utilizatori din lumea întreagă</a> s-au manifestat astăzi împotriva restricțiilor digitale - pe Internet, afișând simbolul campaniei și publicând articole de informare și combatere, dar și în viața reală, organizând în comunitățile locale evenimente de protest față de producători ostili sau de informare prin prezentări publice și împărțiri de fluturașe.</p> <!--break--> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/arta" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Artă</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/drm" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">DRM</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/123" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">FSF</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/214" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">restricții</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/digital" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">digital</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/dispozitive" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">dispozitive</a></li></ul></div> Fri, 04 May 2012 20:54:25 +0000 tct 197 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/ziua-impotriva-restrictiilor-digitale#comments Nu vă putem citi documentele! http://fii-liber.ro/nu-va-putem-citi-documentele <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Una dintre calitățile Internetului este existența standardelor pentru toate tehnologiile folosite la prezentarea conținutului. Aproape toate paginile de Internet sunt în prezent afișate la fel de cele mai noi navigatoare, pentru că cele trei elemente de bază, structura (HTML), așezarea (CSS) și elementele dinamice (JavaScript), sunt clar definite și interpretate la fel de orice navigator.</p> <p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//documente libere.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/documente%20libere.png" style="float: right; margin: 10px; border-width: 0pt; border-style: solid;" title="" typeof="foaf:Image" /></a><a href="http://fii-liber.ro/ziua-libertatii-documentelor-28-martie-2012">Ziua Libertății Documentelor</a> este un eveniment internațional, ajuns deja la a cincea ediție, care își propune să promoveze standardele deschise destinate programelor pentru lucrul la birou cu documente text, foi de calcul, baze de date orientate pe obiecte, formule și ecuații matematice, grafică și prezentări. Acceptarea și implementarea corectă a standardului deschis <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Open_Document_Format">Open Document Format</a> (ro. Formatul pentru Documente Deschise) de către toți producătorii de astfel de programe ar da uniformitate în lucrul cu programe diferite și ar oferi utilizatorului libertatea de a alege ce programe să folosească. Deși putem folosi programe libere pentru a lucra cu documente în formate închise, citirea și scrierea acestor documente nu este făcută întotdeauna corect, deoarece nu se implementează un standard, ci mai degrabă se descifrează un format secret.</p> <p>Atunci când fișierele anexate scrisorilor electronice nu sunt într-un format standard, destinatarul este de multe ori obligat să folosească exact același program ca și expeditorul, iar respectivul program nu este întotdeauna liber, în acest caz, destinatarul, fie el persoană fizică, instituție publică sau companie, este nevoit să achiziționeze programul sau pachetul de programe la prețul stabilit de unicul proprietar. Aceste programe pot fi costisitoare și de cele mai multe ori costul nu este justificat de necesitatea de a accesa conținutul unor simple documente text sau a unor foi de calcul.</p> <!--break--><p>Folosirea formatelor dezvoltate printr-un proces democratic și transparent de către o comisie formată din membri ai tuturor părților implicate ne oferă independența de furnizorii de programe. Această libertate ne ajută să nu fim nevoiți să instalăm noua versiune a unui program care deja funcționează foarte bine, doar pentru că producătorul a lansat o versiune nouă care nu este compatibilă cu cea veche și care folosește un format nou.</p> <p>Foarte multe companii și instituții sunt dependente de suita de programe pentru birou produsă de Microsoft. Surpinzător, de multe ori companiile sunt chiar reticente în a folosi alte pachete similare. Această reticență are la bază cel puțin incompatibilitatea dintre soluția proprietărească și alte soluții, dar și neînțelegerea diferențelor ce apar atunci când conținutul aceluiași fișier este prezentat diferit în programe din suite diferite.</p> <p>Cele mai multe diferențe au la bază faptul că fișierele „.doc”, „.docx” și implicit celelalte din aceeași serie au fost concepute astfel încât să fie citite și scrise cu aceeași aplicație. Microsoft a fost criticată pentru această practică neconcurențială așa că a publicat specificațiile pentru formatele binare vechi (<a href="http://www.microsoft.com/interop/docs/OfficeBinaryFormats.mspx">.doc, .ppt, .xls, .xlsb</a>), dar aceste specificații <a href="http://www.joelonsoftware.com/items/2008/02/19.html">sunt considerate a fi scrise prost</a>, iar documentația, deși extrem de voluminoasă, ca fiind incompletă. Practic orice dezvoltator de aplicații care dorește să editeze astfel de formate este nevoit să ghicească cum se traduc anumite funcționalități într-o serie de biți și invers. Lucrul acesta este ironic deoarece echivalentele libere ca LibreOffice și OpenOffice sunt adesea criticate atunci când nu respectă formatarea salvată în Microsoft Office.</p> <p>Pentru noile formate, bazate pe XML, Microsoft a ales o altă abordare: a creat o documentație pentru un standard pe care să îl înregistreze la Organizația Internațională pentru Standardizare și apoi a implementat standardul în produsele proprii. Deși abordarea pe care Microsoft a avut-o în legătură cu aceste formate a fost cea corectă, adică publicarea unei specificații și implementarea acesteia, chiar și această abordare a fost criticată. Motivele de această dată nu s-au rezumat doar la documentația incompletă ci și la procesul de standardizare. Treisprezece membrii din cei douăzeci și trei ai comisiei norvegiene de standardizare <a href="http://arstechnica.com/old/content/2008/10/norwegian-standards-body-implodes-over-ooxml-controversy.ars">și-au dat demisia în semn de protest</a> împotriva anumitor neregularități în aprobarea OOXML ca standard. IBM, mare susținător al standardului ODF, a amenințat ca nu va mai fi membru al comisiei de standardizare susținând că Microsoft s-a folosit de poziția dominantă pentru a forța votarea unui standard inutil.</p> <p>Utilitatea propusului standard a fost pusă sub semnul întrebării pe bună dreptate având în vedere că Open Document Format era deja înregistrat ca <a href="http://www.consortiuminfo.org/standardsblog/article.php?story=20060503080915835">standard ISO</a> din 2006. Dacă Microsoft dorea funcționalități în plus putea să extindă standardul respectiv. În plus, Microsoft are <a href="http://www.theregister.co.uk/2009/08/07/microsoft_word_patent/">brevete</a> înregistrate pentru acest format. Programe libere ca LibreOffice, OpenOffice sau KOffice pot fi obligate pe viitor să plătească o taxă pentru implementarea standardului brevetat.</p> <p>Dacă formatele deschise prezintă atâtea avantaje, de ce nu sunt folosite la scară largă? Popularitatea lor crește considerabil, <a href="http://nhqc3s.nato.int/architecture/_docs/NISPv2/volume2/ch03s04.html">NATO</a> îl folosește ca standard obligatoriu pentru toate cele 28 de state membre, printre care și România. <a href="http://www.theregister.co.uk/2010/01/29/danes_ditch_microsoft/">Danemarca</a>, <a href="http://www.zdnet.com/malaysia-formally-embraces-open-document-format-2062030781/">Malaezia</a>, <a href="http://webportalsrv.gost.ru/portal/UVED_2007st.nsf/438c8c3c9e06dc87c32573a100549873/c4b660ff237e33ea432578020033edf5?OpenDocument">Rusia</a>, <a href="http://web.archive.org/web/20071027042900/http://www.tectonic.co.za/view.php?src=rss&amp;id=1838">Africa de Sud</a>, <a href="http://news.techworld.com/applications/6335/belgium-adopts-opendocument/">Belgia</a>, <a href="http://www.regjeringen.no/en/dep/fad/pressesenter/pressemeldinger/2007/Opne-dokumentstandardar-blir-obligatoris.html?id=494810">Norvegia</a>, <a href="http://dre.pt/pdf1sdip/2012/11/21600/0646006465.pdf">Portugalia</a>, <a href="http://www.sis.se/informationsteknik-kontorsutrustning/it-till%C3%A4mpningar/it-till%C3%A4mpningar-inom-information-dokumentation-och-f%C3%B6rlagsverksamhet/ss-iso-iec-263002008">Suedia</a>, <a href="http://opendocument.xml.org/news/uk-government-expands-supports-for-odf">Marea Britanie</a> și multe altele urmează o politică strictă ce presupune folosirea formatului liber ODF ca standard unic în sectorul public.</p> <p>Cu toate astea în România formatele închise sunt în continuare promovate ca fiind „mai bune”, atât de companii cât și de stat, prin investițiile enorme în copii autorizate de suite de birou nelibere . Noi, consumatorii, ar trebui să dorim produse cât mai bune și să încurajam competiția deoarece numai o piață liberă poate garanta libertatea de a alege. Cât timp nu există interoperabilitate între produsele concurente, piața liberă este doar o iluzie.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/odf" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">odf</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/brevet" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">brevet</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/207" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">microsoft</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/birou" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">birou</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/libreoffice" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">LibreOffice</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/openoffice" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">openoffice</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taguri/ooxml" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ooxml</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taguri/standarde" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">standarde</a></li></ul></div> Wed, 02 May 2012 21:16:58 +0000 andreicristianpetcu 187 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/nu-va-putem-citi-documentele#comments Parlamentul European se va pronunța fără întârzieri în cazul ACTA http://fii-liber.ro/parlamentul-european-se-va-pronunta-fara-intarzieri-in-cazul-ACTA <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//Hemicycle_of_European_Parliament%2C_Strasbourg%2C_with_chamber_orchestra_performing-cropped.jpg" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-thumbnail" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/thumbnail/public/Hemicycle_of_European_Parliament%2C_Strasbourg%2C_with_chamber_orchestra_performing-cropped.jpg" style="margin: 5px; float: right;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>Pe 27 martie, Parlamentul European a refuzat să înghețe dezbaterea pe marginea acordului ACTA și a decis să nu-l mai trimită către Curtea Europeană de Justiție.</p> <p>Cu 21 de voturi pentru și 5 împotrivă, membrii Parlamentului au decis să revină la calendarul inițial și să voteze în luna iunie dacă ACTA trebuie ratificată sau nu. Manevrele tehnocratice ale Comisiei Europene nu au reușit să împiedice Parlamentul să se pronunțe prompt în legătură cu acordul ACTA și eventual să-l respingă rapid.</p> <!--break--><p>După o perioadă presărată cu evenimente în care o minoritate a Parlamentului a invocat argumente de procedură pentru a întârzia luarea unei decizii, Comitetul pentru Comerț Internațional din cadrul Parlamentului European a refuzat să trimită ACTA către Curtea Europeană de Justiție. O asemenea hotărâre ar fi întârziat cu 18 luni votul final în privința acordului.</p> <p>Pe 25 aprilie 2012, respectând calendarul inițial, raportorul David Martin va prezenta colegilor săi un raport preliminar care formează baza pentru recomandările finale ale Comitetului pentru Comerț Internațional (INTA) către restul membrilor Parlamentului, pe tema ratificării sau respingerii <span class="st">Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii</span> (ACTA).</p> <p> Iată punctul de vedere al lui Philippe Aigrain, co-fondator al grupului <a href="http://www.laquadrature.net">La Quadrature du Net</a>:</p> <p>„Acest vot reprezintă primul test ce va ilustra cum funcționează cu adevărat balanța opiniilor din Parlamentul European, de la începutul mișcării anti-ACTA. În plus, el demonstrează că o mare parte din membrii Parlamentului conștientizează ce înseamnă de fapt ACTA și sunt dispuși să evite capcanele procedurale întinse de Comisia Europeană și de unii membri ai Parlamentului ce sprijină ACTA. Este un pas promițător, însă doar respingerea finală a Acordului va rezolva cu adevărat situația".</p> <p> Jérémie Zimmermann, purtătorul de cuvânt al aceluiași grup, a declarat:</p> <p>„Capcanele Comisiei și ale raportorului au fost evitate, iar Parlamentul își poate continua acum lucrările în privința acordului ACTA. Membrii Parlamentului European vor trebui să facă lumină în cazul problemelor de ordin democratic și politic ridicate de ACTA, ca de exemplu măsurile extra-judiciare menite să intensifice reprimarea a tot ceea ce se distribuie pe Internet".</p> <p>Această știre este o traducere a articolului licențiat liber:</p> <p class="title"><a href="http://www.laquadrature.net/en/eu-parliament-will-vote-on-acta-without-delay">EU Parliament Will Vote on ACTA Without Delay!</a>, La Quadrature du Net</p> <p class="title">Pentru mai multe informații, citiți traducerea realizată de APTI a anunțului liber redactat de EDRI:</p> <p class="title"><a href="http://apti.ro/PE-apara-democratia-in-fata-ACTA">Parlamentul European apără democrația în fața ACTA</a>, ApTI</p> <p><a href="http://www.edri.org/edrigram/number10.6/acta-european-parliament-inta-decision">European Parliament defends itself and democracy from ACTA</a>, EDRI</p> <p> </p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/acta" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ACTA</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/laquadrature" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">laquadrature</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/apti" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">apti</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/edri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">edri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/parlamentul-european" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">parlamentul european</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/ue" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ue</a></li></ul></div> Thu, 29 Mar 2012 18:00:00 +0000 Cristina Bratu 191 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/parlamentul-european-se-va-pronunta-fara-intarzieri-in-cazul-ACTA#comments Ziua Libertății Documentelor - 28 martie 2012 http://fii-liber.ro/ziua-libertatii-documentelor-28-martie-2012 <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p class="rtejustify"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//dove-header.png" style="width: 112px; height: 130px; margin-left: 10px; margin-right: 10px; float: right;" title="" />Standardele deschise și formatele libere sunt standarde și specificații publice și complete disponibile oricui pentru implementare fără restricții și de aceea, sunt esențiale pentru libertatea utilizatorilor de calculator. Fișierele în formate libere pot fi accesate și modificate de utilizatori cu programe și de pe sisteme de operare diferite de cele pe care le-au folosit autorii la crearea fișierelor. Doar respectând standardele deschise, guvernele pot garanta tuturor cetățenilor dreptul la acces nediscriminatoriu la informația publică.</p> <p class="rtejustify">Pentru a promova folosirea standardelor deschise, ziua de 28 martie a fost decretată la nivel internațional <a href="http://documentfreedom.org">Ziua Libertății Documentelor</a>, dată la care se organizează numeroase activități în colaborare cu voluntari și organizații partenere ale fundației FSFE (en. <a href="http://fsfe.org">Free Software Foundation Europe</a>, ro. Fundația pentru Programe Libere - Europa).</p> <!--break--><h3> <u>Despre eveniment</u></h3> <p class="rtejustify">Ziua Libertății Documentelor este un eveniment internațional pentru că tema abordată îi privește pe utilizatorii de calculator de pretutindeni. Și anul acesta au fost anunțate evenimente în toate colțurile lumii. Iată câteva dintre acestea:</p> <ul><li class="rtejustify"> Conferință la Parlamentul European, <a href="http://erikjosefsson.eu/sites/default/files/global_dfd_invite.html">Bruxelles, Belgia</a></li> <li class="rtejustify"> Numărătoarea inversă, Partidul Pirat din <a href="http://www.piratenpartei-bw.de/2012/03/22/countdown-zum-document-freedom-day/">Germania</a></li> <li class="rtejustify"> Eveniment la Hackerspace.gr, <a href="http://hackerspace.gr/wiki/Document_Freedom_Day_2012">Atena, Grecia</a></li> <li class="rtejustify"> Libertatea este necesară, CIES, <a href="http://www.cies.it/index.php?option=com_content&amp;view=article&amp;id=378:alla-domus-aequa-il-28-marzo-alle-18-si-parla-di-software-libero&amp;catid=35:newscies&amp;Itemid=101">Roma, Italia</a></li> <li class="rtejustify"> Eveniment organizat de grupul din <a href="http://omsklug.com/2012/03/document-freedom-day-2012/">Omsk, Rusia</a></li> </ul><h3 class="rtejustify"> <u>Ziua Libertății Documentelor în România</u></h3> <p class="rtejustify">Ceata invită contribuitorii, colaboratorii și entuziaștii aflați în București să sărbătorească Ziua Libertății Documentelor la <a href="http://ceata.org/proiecte/prezentare/wiki/Vatra">sediul</a> (spațiul de hăcuit) din Corneliu Coposu 39A, ap. 3, la parter.</p> <p class="rtejustify">FSFE a publicat pe situl evenimentului, <a href="http://documentfreedom.org">DocumentFreedom.org</a>, câteva sugestii de acțiuni prin care și comunitățile românești pot promova Ziua Libertății Documentelor în orașele în care își desfășoară activitatea:</p> <p class="rtejustify">1. <strong>Mesaje pe rețelele de socializare</strong>, în care să anunțe data evenimentului și să explice pe scurt ce se sărbătorește</p> <p class="rtejustify">2. <strong>Imagini p</strong><strong>ublicitare</strong> în jurnalele de pe Internet (en. weblogs) ale membrilor - modele de astfel de imagini se găsesc pe situl <a href="http://documentfreedom.org/artwork.ro.html">DocumentFreedom.org</a>.</p> <p class="rtejustify">3. <strong>Afișe personalizate</strong>.                                                        <img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//palatul_parlamentului.jpg" style="width: 230px; height: 153px; float: right; margin-left: 10px; margin-right: 10px;" title="" /><br /> Membrii comunităților pot imprima diverse mesaje pe afișe (de exemplu: „Nu vă putem citi documentele!”), pe care să îl afișeze apoi în fața unor instituții publice din orașul în care locuiesc. Pot lua modelul unor membri și colaboratori ai comunității Ceata, care în 2010, după ce s-au fotografiat ținând afișul în fața unor instituții publice din capitala României, au distribuit pozele pe Internet folosind eticheta #dfd.</p> <p>4. <strong>Promovarea formatele libere în biblioteci</strong><br /> Pot distribui fluturași, pot informa vizitatorii cu privire la importanța acestui subiect și chiar întreba dacă le-ar plăcea să găsească cărțile dorite în format electronic, etc.</p> <p class="rtejustify">5. <strong>Forme legale de artă stradală                      </strong> <img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//muschi%20de%20copac.jpg" style="width: 232px; height: 154px; float: right; margin-left: 10px; margin-right: 10px;" title="" /><br /> Își pot testa imaginația realizând diverse tipuri de artă stradală prin care să facă public mesajul dorit. Un exemplu ar fi scrierea sloganului „Nu vă pot citi documentele” cu caractere din mușchi de copac, precum în imaginea alăturată. Voluntarii cărora le place ideea trebuie doar să se asigure că o astfel de acțiune este legală și nu aduce prejudicii nimănui. Își pot fotografia apoi operele de artă și le pot trimite inclusiv către DocumentFreedom.org, pentru a fi promovate și de FSFE.</p> <p class="rtejustify">6. <strong>Crearea de afișe</strong><br /> Pot contribui la crearea unor afișe de impact care să ilustreze scenarii cu efectele negative pe care le au utilizarea standardelor închise în viața de zi cu zi. Un exemplu ar fi poza unei bunicuțe plângând pentru că nu-și poate deschide jurnalul personal în format .docx, iar alături mesajul „Tu ai putea să-l deschizi pe al tău?” și un text scurt care să explice importanța standardelor deschise. Pentru a promova afișele, pot fi trimite inclusiv la <a href="http://documentfreedom.org">DocumentFreedom.org</a>, comunității <a href="http://ceata.org">Ceata</a> etc.</p> <p class="rtejustify"><img alt="" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//tort.jpg" style="width: 232px; height: 153px; float: right; margin: 10px;" title="" />7. <strong>Schimbarea semnăturii din poșta electronică</strong><br /> Voluntarii le pot sugera cunoscuților să le urmeze exemplul adăugând automat la semnătura din scrisorile lor electronice detalii despre campania de informare de Ziua Libertății Documentelor (en. DFD - Document Freedom Day &lt;<a href="http://documentfreedom.org&gt;">http://documentfreedom.org&gt;</a>).</p> <p class="rtejustify">8. <strong>Premierea organizațiilor sau companiilor</strong><strong> </strong>care sunt un exemplu demn de urmat în domeniul standardelor deschise ar fi un mod de a le recunoaște meritele și de a le sprijini activitatea. Ca materiale necesare, ar fi suficiente câteva tricouri, un tort și o diplomă.</p> <p>9. <strong>Prezentări despre standardele deschise</strong> în cadrul comunităților care promovează utilizarea programelor libere. Materiale ajutătoare pot fi descărcate de <a href="http://documentfreedom.org/artwork.en.html">aici</a>.</p> <p><em>Articolul original în limba engleză este public</em><span style="font-style: italic;"> pe situl dedicat Zilei Libertății Documentelor</span>, <a href="http://documentfreedom.org/getinvolved.en.html">DocumentFreedom.org</a> sub licența liberă <a href="http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/">CC-BY-SA</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/ziua-libert%C4%83%C8%9Bii-documetelor" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ziua Libertății Documetelor</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/dfd" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">DFD</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/document-freedom-day" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Document Freedom Day</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/2012" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">2012</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/28-martie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">28 martie</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/ceata" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ceata</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/171" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">standarde deschise</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taguri/formate-libere" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">formate libere</a></li></ul></div> Tue, 27 Mar 2012 18:45:12 +0000 Cristina Bratu 186 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/ziua-libertatii-documentelor-28-martie-2012#comments Interviu despre ACTA cu liderul comunității Ceata http://fii-liber.ro/interviu-despre-acta-cu-liderul-comunitatii-ceata <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Ioana Moldoveanu de la revista <a href="http://vice.com/ro">VICE.com</a> în limba română l-a intervievat pe Tiberiu C. Turbureanu, liderul comunității <a href="http://ceata.org/">Ceata</a>, în legătură cu <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/ACTA">tratatul ACTA</a>. În cele ce urmează reproducem o variantă adaptată de ehipa revistei <a href="../../">Fii liber</a>.</p> <p><b>Cât de mare e Ceata?</b></p> <p><a href="http://ceata.org/">Ceata</a> este o comunitate românească de programe libere de vreo sută de contribuitori care cred în drepturile și libertățile utilizatorilor. Nu este mare, dar este foarte activă, cu proiecte academice (<a href="http://ceata.org/proiecte/temelia">Temelia</a>), artistice (ateliere și ghiduri de <a href="http://fii-liber.ro/arta">grafică digitală</a>), sociale (<a href="../../arta%3Egrafic%C4%83%20digital%C4%83%3C/a%3E%29,%20sociale%20%28%3Ca%20href=">colaborare</a> cu <a href="http://hartapolitcii.ro/">HartaPoliticii.ro</a>), de informare (<a href="../../bucurestenii-au-sarbatorit-ziua-libertatii-programelor-in-herastrau">Ziua Libertății Programelor</a> și <a href="http://nicubunu.ro/documentfreedomday-2010/">Ziua Eliberării Documentelor</a>), de activism (revista <a href="../../">Fii liber</a>), de colaborare (aplicația de sondaje <a href="http://ceata.org/proiecte/fufl">Fufl</a>), de sisteme de operare (distribuția <a href="http://arcadaproject.org/">Arcada</a>), de extindere de programe (<a href="http://ceata.org/proiecte/concurs-de-extensii">concurs de extensii</a> pentru <a href="http://getfirefox.com/">Firefox</a>) etc.</p> <!--break--><p><b>Credeți că ACTA este ceva necesar? De ce?</b></p> <p>ACTA este un tratat realizat defectuos, cu intenții obscure, care a atras atenția publicului internațional datorită porților pe care le deschide pentru încălcarea dreptului la viață privată, la prezumție de nevinovăție etc.</p> <p>Conform legislației internaționale privind drepturile de autor care se aplică în România și în multe alte state, este recunoscută așa-zisa „proprietate intelectuală”, adică posesia ideilor și creațiilor, și se asigură controlul exclusiv asupra folosirii lor pentru maximizarea profiturilor acelora care sunt sau devin titularii dreptului de autor. Bineînțeles, ca membri într-o comunitate de programe libere, noi nu suntem de acord cu existența unor proprietăți exclusive asupra creațiilor.</p> <p>Dar cetățenii acceptă, de exemplu, că dacă achiziționezi o copie autorizată a unui program de calculator sau film digital, este ilegal (teoretic) să faci și tu copii și să le instalezi pe alte dispozitive personale și pe cele ale cunoscuților tăi. Dar totuși fac aceste copii și trec peste eventualele măsuri tehnice de control (activare prin cod, DRM etc.) fiindcă știu că este dreptul lor să copieze creația pe care au achiziționat-o și că nu fură efectiv de la nimeni, nimeni nu rămâne cu o copie în minus.</p> <p>La fel este și în cazul fotocopierii unei cărți în format fizic. Indivizii pe de o parte acceptă legea dreptului de autor care le interzice să copieze cartea (un drept patrimonial), dar nu se sfiesc să-i facă un „Xerox” dacă mai are nevoie de ea un coleg. Pentru că pe bună dreptate, consideră că acea copie este a lor și pot să facă orice doresc cu ea.</p> <p>De această stare de fapt oricum profită producătorii și distribuitorii de creații digitale. Producătorii (Microsoft cu Windows, Adobe cu Photoshop, Sony Music cu albumele muzicale) obțin segmente de piața importante datorită utilizatorilor care fac copii neautorizate și aplică doar ulterior politici stricte de control. Iar distribuitorii (Youtube, Trilulilu etc.) permit încărcarea și copierea creațiilor indiferent de licență și doar pe bază de cerere restricționează accesul la ele sau le șterg.</p> <p>Atunci de ce tot apar tratate precum ACTA? Considerăm că nu dintr-o necesitate, ci dintr-o aviditate a magnaților economici, de a elimina concurența și a asigura monopolul pentru maximizarea profiturilor.</p> <p>Oamenii declarativ sunt pentru „proprietatea intelectuală” pentru că și programatorii/cântăreții/scriitorii/actorii „trebuie să aibă ce mânca”. Dar în contextul legal actual, se știe că majoritatea creatorilor nu pot să-și facă o carieră fără să semneze contracte cu firmele producătoare/distribuitoare prin care cedează drepturile lor patrimoniale (de copiere, modificare, distribuție).</p> <p><b>Ați avut cereri din partea titularilor de drepturi de autor/mărci pentru a implementa un sistem de raportarea automată către ei, a detaliilor personale ale celor presupuși că încalcă legea?</b></p> <p>Noi lucrăm doar în interes public și ne asigurăm că tot ce este încărcat pe siturile noastre este licențiat liber de către titularii de drepturi (la noi, de cele mai multe ori, titularii sunt însăși autorii) și oricine descarcă creații de la noi poate să le copieze, modifice și distribuie în orice scop, inclusiv comercial. Noi punem doar condiția ca versiunile modificate ale acestor creații să fie distribuite cu aceleași drepturi și să specifice care sunt autorii. Licențele sunt de obicei <a href="http://www.gnu.org/licenses/agpl.html">GNU AGPL</a> și <a href="http://www.gnu.org/copyleft/gpl.html">GPL</a> pentru programe de calculator și <a href="http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/us/deed.ro">CC-BY-SA</a> pentru creații culturale.</p> <p>Deci nimeni nu ne-ar putea învinovăți utilizatorii că se încalcă vreo lege de „proprietate intelectuală”, pentru că noi le oferim toate drepturile de folosință. Noi suntem conștienți că au nevoie de aceleași drepturi de care ne bucurăm și noi ca autori.</p> <p><b>Credeți ca este viabilă protecția drepturilor de autor pe internet?</b></p> <p>Categoric nu. Calculatorul este digital și copierea unor octeți se face cu costuri zero sau apropiate de zero. Și nu plătește nici utilizatorul, nici creatorul. Iar Internetul este rețeaua deschisă la care se conectează toate aceste calculatoare digitale. Informația circulă ușor, pentru că copierea este simplă.</p> <p>În lumea reală copierea unor obiecte implică costuri care-i pot împiedica pe unii utilizatori să o pună în aplicare. Dar în lumea virtuală doar impunând cu forța prin metode tehnologice complicate care supun utilizatorii la identificări și verificări suplimentare sau când acestea nu sunt suficiente, aplicând legi absurde de monitorizare a activității pe Internet și pornind de la prezumția că utilizatorul este vinovat, se poate „proteja” informația în era digitală. Aceeași eră digitală în care evoluția societății este accelerată tocmai datorită schimbului rapid și ieftin de informații.</p> <p><b>Ați renunțat la drepturile de autor și ați preferat să programați Open Source, când majoritatea proprietarilor de drepturi sunt în stare să încalce drepturi fundamentale ale omului pentru asta. What’s wrong with you?</b></p> <p>În primul rând, noi nu suntem împotriva dreptului de autor. Nu suntem de acord cu asumarea titlului de autor de către persoane străine cu creația. Cu alte cuvinte, suntem împotriva plagiatului. Dar considerăm că dreptul de autor nu ar trebui să includă și drepturi patrimoniale - de a autoriza sau interzice copierea, modificare și distribuția - pe care legea ni le acordă automat. Acestea nu pot fi doar ale noastre, ale autorilor, ci ale tuturor celor care intră în posesia unei copii a creației. Suntem conștienți că creăm pentru public, nu doar pentru noi, și nu putem concepe să facem miliție cu utilizatorii noștri, cu publicul nostru.</p> <p>Noi promovăm libertățile utilizatorului și de aceea programele noastre sunt libere, articolele noastre sunt libere, grafica noastră este liberă. Noi nu doar că ținem codul deschis pentru oricine este interesat să se uite „sub capota” programului, dar îi permitem să facă orice cu acesta. Promovăm colaborarea la creație și concurența prin oferta de servicii.</p> <p><b>Din ce faci bani dacă dai totul gratis?</b></p> <p><a href="../../content/programe-libere-nu-%C3%AEnseamn%C4%83-programe-gratuite">Liber nu este gratis</a>. Este primul lucru pe care îl spunem colaboratorilor și contribuitorilor noștri. Nu contează cum achiziționezi o copie a unei creații libere, contra-cost sau gratis. Ce contează este ce poți să faci cu ea după aceea, poți să o folosești, să o extinzi, să o multiplici și să dai gratis sau să o vinzi.</p> <p>Economia programelor libere, deci care ține cont de principiile de libertate a utilizatorului, se bazează pe servicii. Ceea ce înseamnă efort consumat pentru asigurarea unei asistențe tehnice pentru un program, pentru instalarea și migrarea datelor, includerea unor funcționalități specifice sau de interes imediat, rezolvarea unor defecte descoperite, instruirea personalului să folosească eficient programul, întreținerea unei infrastructuri bazată pe program etc.</p> <p>Și în cazul unui film, se câștigă din asigurarea unui spațiu profesional pentru redarea lui (cinematografele), din realizarea de cataloage de filme din care clientul își poate găsi repede ce vrea să vizioneze și la calitatea pe care o dorește, din adaptarea unor secvențe de film pentru includerea în alte opere etc.</p> <p>În cazul unui album muzical, sunt valabile metodele de monetizare de la film, dar cinematografele se înlocuiesc cu concertele.</p> <p><b>Poate fi făcut un program prin care să vezi filmulețele de Youtube blocate de casele de discuri?</b></p> <p>Filmulețele de pe Youtube care nu sunt șterse, ci doar blocate de Google la cererea titularilor de drepturi de autor de cele mai multe ori au restricții de afișare în funcție de țară. Dacă casa de discuri a decis să nu distribuie în România pe un termen determinat sau nedeterminat, conform legislației internaționale privind „proprietatea intelectuală”, cine distribuie încalcă legea. Și cine trece peste măsurile de „protecție” (restricție) încalcă legea. După cum în comunism încălcai legea dacă reușeai să trimiți o scrisoare sau un pachet (distribuiai, deci) într-o țară unde statul interzicea acest lucru.</p> <p>Sunt convins că există și tot timpul vor fi descoperite noi metode tehnice de a trece peste restricții, dar devine foarte riscant să le aplici când poți fi condamnat ca infractor, conform unor legi noi mai dure.</p> <p><b>Cum vă afectează ACTA?</b></p> <p>Pe noi, cei care creăm și punem la dispoziție creațiile liber de restricții de utilizare, ai putea crede că nu ne afectează. Până la urmă nu suntem noi cei vizați. Dar este fals. În timp ce acum putem să folosim doar programe libere datorită efortului a zeci de mii de dezvoltatori, nu putem să ne limităm accesul la cultură - la noi cărți, filme și melodii apărute, în funcție de licență. Și chiar și în cazul programelor, avem uneori interesul să testăm programe nelibere, pentru a crea alternative libere.</p> <p>Noi suntem creatori, dar în același timp și utilizatori. La fel ca toți ceilalți oameni. Și dacă am putea boicota și refuza la unison să mai folosim vreun program sau creație artistică nelibere, cu siguranță n-am putea să nu folosim Internetul.</p> <p>Tratatele care au ieșit la lumină, cum sunt SOPA, PIPA și ACTA dar și celelalte care se pregătesc în ascuns de echipe de experți juridici și politici, dacă sunt ratificate creează cadrul internațional în care putem fi monitorizați, amendați și încarcerați conform unor legi naționale adaptate sistemului fiecărui stat membru.</p> <p>Nu furăm nimic de la nimeni, nimeni nu rămâne fără o copie dacă noi facem o copie. Dar vom putea fi controlați, denigrați și eventual pedepsiți ca infractori dacă copiem. Chiar și în necunoștință de cauză. Câți dintre utilizatorii de Internet credeți că se uită la licența informațiilor pe care le descarcă?</p> <p><b>Credeți că viitorul torentelor ține de criptarea fișierelor?</b></p> <p>Cu toții ar trebui să folosim criptarea pentru a ne proteja dreptul la viață privată. Dar dacă criptarea naște suspiciuni că este folosită ca metodă de a ascunde infracțiuni, se pot lua măsuri legale pentru interzicerea sau limitarea ei. Suntem foarte aproape de momentul în care se creează cadrul legal pentru încălcarea drepturilor omului în interes comercial și pe urmă doar prin revoluții se mai pot recâștiga.</p> <p><b>Afectează ACTA dezvoltarea domeniului tehnologiei? Cum?</b></p> <p>Bineînțeles. Nu a încetinit comunismul dezvoltarea societății prin suspiciune, abuz și opresiune? Dezvoltarea se bazează pe inițiativă, colaborare și concurență. Dacă le interzici prin „protecții” artificiale (brevete de idei, drepturi de copiere) vei avea o evoluție tehnologică sincronizată cu cei care dețin monopolul.</p> <p><i>O altă variantă a acestui articol liber a fost publicată în revista <a href="http://www.vice.com/ro/read/cum-afecteza-acta-programatorii">VICE.com</a>.</i></p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/povestiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Povestiri adevărate</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/ceata" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ceata</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/vice" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">vice</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/interviu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Interviu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/acta" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ACTA</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/tct" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">tct</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/138" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Arte libere</a></li></ul></div> Wed, 07 Mar 2012 06:54:37 +0000 Iurie Nistor 183 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/interviu-despre-acta-cu-liderul-comunitatii-ceata#comments MAI: Noi nu vrem programe libere! http://fii-liber.ro/noi-nu-vrem-programe-libere-ministerul-afacerilor-interne <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p class="rtejustify">Ne place să credem că România se descurcă foarte bine în industria TI, că avem mulți experți și că suntem în primele locuri din lume la viteza internetului. Acum câteva luni am ocupat chiar locul <a href="http://www.webanalyticsworld.net/2011/06/fastest-internet-speeds-by-country-q4-2010.html">trei</a>. Din păcate, nu există suficientă transparență în cazul achizițiilor publice. Acum câteva luni am citit pe <a href="http://joinup.ec.europa.eu/news/ro-interoperability-requirements-force-ministry-block-open-source">site-ul oficial al Comisiei Europene</a> ceva ce m-a neliniștit foarte tare: Ministerul Afacerilor Interne (MAI) cere în caietul de sarcini pentru un proiect software nou excluderea <a href="http://www.e-achizitii.com/view_anunt.php?id_anunt=387979">explicită</a> a programelor libere din propunerile de proiect ce doresc să participe la licitație.</p> <p class="rtejustify">Această mențiune este evidențiată folosind culoarea galben în caietul de sarcini (<a href="http://www.e-achizitii.com/download_document.php?id_document=610611&amp;id_anunt=387979&amp;id_anunt_atribuit=0">Caiet de sarcini</a> „ROCRIS”, pagina 64). Este totuși vorba de un proiect evaluat la 2,7 milioane de euro. <a href="http://fii-liber.ro/despre-proiectul-fii-liber">Programele libere</a> sunt programe care nu limitează drepturile utilizatorilor de a le utiliza, copia, distribui, studia, modifica și îmbunătăți, și încurajează acest gen de activități, spre deosebire de programele nelibere care restricționează aceste libertăți ale utilizatorilor. Libertatea de a distribui un astfel de program reprezintă un avantaj economic evident. Având în vedere că în cerințele proiectului Rocris este interzisă folosirea programelor libere, devine cel puțin amuzant faptul că unul dintre criteriile de atribuire a proiectului este prețul cel mai scăzut. Menționez faptul că nu este vorba de licența sub care va fi eliberat tot proiectul, ci de licențele sub care sunt eliberate componentele proiectului (servere web, sisteme de baze de date, sisteme de operare).</p> <p class="rtejustify">Citind toate aceste lucruri neplăcute am dorit să văd ce părere are presa română în legătură cu acest lucru. După o scurtă căutare pe internet am descoperit că cea mai mare problemă a acestui proiect a fost sistematic <a href="http://www.euroavocatura.ro/stiri/6750/PROIECTUL_ROCRIS_-_Sistemul_Informatic_al_Cazierului_Judiciar_Roman">exclusă</a> de <a href="http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/sistemul-de-cazier-judiciar-romanesc-conectat-la-cel-european-din-aprilie-2012-216356.html">presa</a> <a href="http://stiri.rol.ro/sistemul-de-cazier-judiciar-romanesc-conectat-la-cel-european-din-aprilie-2012-683963.html">română</a>. Pot da vina pe neștiință în această situație. Un singur <a href="http://creationn.webbusiness.ro/?p=1786">jurnal</a> pare să înțeleagă de ce excluderea folosirii programelor libere pentru un proiect atât de costisitor este absurdă și nejustificată. În schimb, <a href="http://www.metamorphosis.org.mk/en/news/world/1972-somnevanja-okolu-validnosta-na-zabranata-za-softver-so-otvoren-kod-od-strana-na-romanskoto-mvr">presa</a> din străinătate acordă o atenție sporită <a href="http://cosi.cms.waikato.ac.nz/news/news/romanian-government-tender-prohibits-open-source">subiectului</a>. <a href="http://www.bristolwireless.net/2011/08/doubts-about-the-validity-of-romanian-ministrys-open-source-ban/">Unul</a> dintre articole lansează ipoteza că anumiți membri ai Guvernului României au dorit să excludă participarea la licitație a anumitor producători de programe, favorizănd pe alții.</p> <p class="rtejustify">Majoritatea utilizatorilor nu folosesc foarte multe programe libere. În general, lista programelor libere utilizate frecvent de acesta, se rezuma la un navigator ca Firefox și, poate, o suită de birou ca LibreOffice sau Open Office. În companiile mari, în schimb, folosirea programelor libere a devenit aproape un standard. Google, Facebook, Twitter și Wikipedia sunt doar câteva nume. Încet încet, această tendință de folosire a standardelor și a programelor libere începe să prindă și în mediul guvernamental. Modelul cooperării s-a dovedit a fi superior modelului capitalist în anumite situații.</p> <p class="rtejustify">Uniunea Europeană chiar <a href="http://ec.europa.eu/dgs/informatics/oss_tech/index_en.htm">recomandă</a> eliberarea sau folosirea programelor dezvoltate sub o licență liberă. "European Union Public Licence" (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/European_Union_Public_Licence">EUPL</a> - Licența publică a Uniunii Europene) este o licență creată de Uniunea Europeană. Această este compatibilă cu licențele GPLv2 si GPLv3 și cu legile drepturilor de autor din 27 de state membre ale Uniunii Europene. Deși licitația s-a efectuat acum câteva luni, iar știrea nu este tocmai nouă, consider că nu a primit suficientă acoperire din partea presei naționale. Sper că această situație neplăcută s-a creat din neștiință și nu din alte motive, deși atitudinea față de programele libere a fostului ministru al comunicațiilor pare destul de <a href="http://www.h-online.com/open/news/item/More-confusion-over-Romania-s-position-on-open-source-1330890.html">confuză</a>. Să sperăm că noul ministru al comunicațiilor are o atitudine care se aliniază cu principiile Uniunii Europene.</p> <p class="rtejustify">Nu îndrăznesc să <a href="http://www.focus.com/fyi/50-places-linux-running-you-might-not-expect/">visez</a> la o Românie în care <a href="http://news.cnet.com/French-parliament-dumping-Windows-for-Linux/2100-7344_3-6138372.html">toată</a> <a href="http://arstechnica.com/open-source/news/2009/03/french-police-saves-millions-of-euros-by-adopting-ubuntu.ars">administrația</a> și <a href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/technology/7034828.stm">școlile</a> folosesc programe libere sau în care <a href="http://ostatic.com/blog/in-giving-back-brazil-sets-a-good-open-source-example">Guvernul</a> să contribuie la dezvoltarea lor. Însă, a acorda șanse egale programelor libere și celor nelibere, mi se pare un criteriu elementar pentru crearea unei licitații corecte, mai ales că principalul criteriu de selecție este prețul scăzut.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/povestiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Povestiri adevărate</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li></ul></div> Mon, 05 Mar 2012 08:54:34 +0000 andreicristianpetcu 182 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/noi-nu-vrem-programe-libere-ministerul-afacerilor-interne#comments Oficiul de Educație al statului Utah adoptă manualele libere http://fii-liber.ro/content/oficiul-de-educa%C8%9Bie-al-statului-utah-adopt%C4%83-manualele-libere <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Oficiul de Educație al statului Utah din Statele Unite a anunțat că va susține și va crea manuale libere pentru domenii cum ar fi artă, științe și matematică. Oficiul va încuraja şi şcolile din întregul stat să adopte aceste manuale și să le utilizeze începând chiar din această toamnă. Inspectorul pentru instrucţiune publică Larry K. Shumway menționează că manualele libere intră ușor în sălile de clasă și pot fi actualizate mai rapid decât manualele din programele de publicare obișnuite, acest lucru fiind un lucru deosebit de important pentru domeniul științei. De asemenea, el afirmă că adoptarea cărților libere se va concretiza în economii ce vor crește reputația statului Utah. Citiți <a href="http://www.schools.utah.gov/main/INFORMATION/Online-newsroom/DOCS/01252012OpenTextbook.aspx">aici</a> mai mult.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/pe-scurt" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Pe scurt</a></li></ul></div> Wed, 22 Feb 2012 08:47:17 +0000 Iurie Nistor 174 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/oficiul-de-educa%C8%9Bie-al-statului-utah-adopt%C4%83-manualele-libere#comments Curtea Europeană de Justiție: Firmele de găzduire nu pot fi obligate să aplice cenzura http://fii-liber.ro/content/curtea-european%C4%83-de-justi%C8%9Bie-firmele-de-g%C4%83zduire-nu-pot-fi-obligate-s%C4%83-aplice-cenzura <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><i>Text preluat și adaptat de la <a href="http://apti.ro/">ApTI– Asociația pentru Tehnologie și Internet.</a></i> Astăzi Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a dat o nouă decizie crucială pentru libertatea Internetului în cazul Sabam vs. Netlog (C 360/2010) unde s-a pus întrebarea dacă un judecător poate să dea un ordin prin care să solicite unui furnizor de servicii de găzduire să filtreze cea mai mare parte a informației găzduite pe serverele sale în scopul identificării fișierelor muzicale care conțin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, și ulterior, să blocheze schimbul de fișiere în respectivele cazuri. Netlog este furnizorul unor servicii de rețele sociale în Belgia, deci are doar un rol de găzduitor al informațiilor.</p> <!--break--><p>CEJ a decis astăzi că o astfel de cerere ar fi contrară normelor Uniunii Europene (care prevede în directiva privind comerțul electronic că este interzis să se impună o supraveghere generală): - ar determina o atingere gravă a libertății de a desfășura o activitate comercială a Netlog deoarece l-ar obliga să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent și pe cheltuiala sa exclusivă; - ar putea să aducă atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale – mai precis dreptului lor la protecția datelor cu caracter personal, precum și libertății lor de a primi și de a transmite informații, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; - ar risca să aducă atingere libertății de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincția între un conținut ilicit și un conținut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecință blocarea comunicațiilor cu conținut licit. Comunicatul de presa al CEJ este deja public, iar decizia integrală va fi publicată pe site-ul instituției în cursul zilei de astăzi. Această decizie merge pe aceiași linie cu cea din cazul Sabam vs. Scarlet decis de CEJ în noiembrie anul trecut (atunci era vorba de un furnizor de acces la Internet, nu de găzduire). Împreună cu cei de la EDRi și ApTI am pregătit o serie de întrebări frecvente, prin care să puteți înțelege mai ușor implicațiile acestui caz: <b>Această decizie reprezintă o nouă victorie pentru libertățile fundamentale?</b> Da. Într-un climat politic în care caracteristicile de bază ale Internetului, așa cum îl știm astăzi, sunt în joc, decizia judecătorilor europeni atrage din nou atenția asupra importanței evitării supraîncărcării instrumentelor de comunicare cu tehnologii restrictive. Acest lucru este crucial pentru protecția drepturilor omului pe Internet, precum și a importanței economice a acestuia. Pentru a doua oară în decurs de câteva luni, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat importanța unui Internet deschis și liber, care respectă libertățile fundamentale, precum libertatea de comunicare, viața privată și libertatea de a desfășura activități economice. Vedeți mai multe răspunsuri la întrebări pe <a href="http://apti.ro">apti.ro</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/internet" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Internet</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/cenzur%C4%83" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Cenzură</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/g%C4%83zduire" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">găzduire</a></li></ul></div> Fri, 17 Feb 2012 09:55:09 +0000 Iurie Nistor 169 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/curtea-european%C4%83-de-justi%C8%9Bie-firmele-de-g%C4%83zduire-nu-pot-fi-obligate-s%C4%83-aplice-cenzura#comments