„Dacă tu ai un măr și eu am un măr și facem schimb de mere, atunci tu și eu vom avea în continuare câte un măr. Dar dacă tu ai o idee și eu am o idee și facem schimb de idei, atunci ambii vom avea câte două idei. ”
 --- George Bernard Shaw

Nu există așa ceva ca „proprietatea intelectuală”. Putem găsi argumente indirecte în acest sens chiar într-una din scrierile lui Thomas Jefferson, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite și autor al Declarației de Independență.  Probabil mai sugestiv ar fi să spunem că „proprietatea intelectuală” este doar o iluzie. Cei care promovează acest termen („proprietatea intelectuală”) încearcă să demonstreze, spre exemplu, că ideile sau informațiile pot face parte dintr-o proprietate privată la fel ca obiectele materiale (o mașină, o casă sau un lot de pământ). La prima vedere, lucrurile par simple atunci când vorbim de „proprietatea intelectuală”, dar haideți să începem de la o noțiune mai veche, proprietatea privată, și să vedem de ce există ea.

Compania americană Google organizează anual un program de stimulare a contribuțiilor la codul programelor de calculator libere numit Google Summer of Code (ro. vara de cod Google). Acesta a început în 2005 și de atunci a devenit din ce în ce mai popular. Programul este adresat studenților cu vârste de peste 18 ani care doresc să contribuie la programe libere.

Ioana Moldoveanu de la revista VICE.com în limba română l-a intervievat pe Tiberiu C. Turbureanu, liderul comunității Ceata, în legătură cu tratatul ACTA. În cele ce urmează reproducem o variantă adaptată de ehipa revistei Fii liber.

Cât de mare e Ceata?

Ceata este o comunitate românească de programe libere de vreo sută de contribuitori care cred în drepturile și libertățile utilizatorilor. Nu este mare, dar este foarte activă, cu proiecte academice (Temelia), artistice (ateliere și ghiduri de grafică digitală), sociale (colaborare cu HartaPoliticii.ro), de informare (Ziua Libertății Programelor și Ziua Eliberării Documentelor), de activism (revista Fii liber), de colaborare (aplicația de sondaje Fufl), de sisteme de operare (distribuția Arcada), de extindere de programe (concurs de extensii pentru Firefox) etc.

Ne place să credem că România se descurcă foarte bine în industria IT, că avem mulți experți și că suntem în primele locuri din lume la viteza internetului. Acum câteva luni am ocupat chiar locul trei. Din păcate nu există suficientă transparență în cazul achizițiilor publice. Acum câteva luni am citit pe un site străin ceva ce m-a neliniștit foarte tare: Ministerul Afacerilor Interne (MAI) cere în caietul de sarcini pentru un proiect software nou excluderea explicită a programelor libere din propunerile de proiect ce doresc să participe la licitație.

Pe 28 februarie, Fundația Europeană pentru Programe Libere (FSFE) a lansat campania „Eliberează-ți Android-ul”.

Actualul sistem de operare Android, destinat telefoanelor mobile, este dezvoltat în mare parte de compania Google. Deși considerat liber, acesta conține o multitudine de componente nelibere, care nu respectă libertățile utilizatorilor și pun în pericol confidențialitatea datelor și controlul utilizatorilor asupra dispozitivelor pe care le folosesc. Nici nucleul Linux al acestui sistem de operare nu poate fi considerat complet liber, deoarece include părți nelibere numite „binary blobs”. Președintele Fundației Europene pentru Programe Libere, Karsten Gerloff, a declarat:

Foarte des programele libere sunt numite din greșeală programe „gratuite”. Spre exemplu, mulți oameni când se referă la sistemul de operare GNU/Linux, îl numesc „sistem gratuit”. Acest lucru se datorează necunoașterii sau neînțelegerii corecte a ceea ce este un program liber, dar și unor campanii nu tocmai corecte în care oamenii sunt învățați să gândească doar în termenii „preț” și „performanță”.

Cursul de Dezvoltare Liberă (CDL) este un curs/laborator alternativ programei de studii, cu o durată de 8 - 9 săptămâni, organizat de Asociația ROSEdu pentru studenții din Universitatea Politehnica din București. În acest curs, studenții învață să dezvolte programe libere folosind unelte libere și eficiente, dar și să se integreze în comunitățile din jurul proiectelor la care lucrează.

Echipa Ubuntu a lansat pe 13 octombrie versiunea 11.10 „Oneiric Ocelot” a celei mai populare distribuții GNU/Linux pentru calculatoare personale!

Ubuntu este o distribuție recunoscută pentru accesibilitatea interfeței cu utilizatorul, este bazată pe Debian GNU/Linux și este sponsorizată de compania Canonical.

Sâmbătă, 22 octombrie, la ora 18:00 Ceata organizează o petrecere de semnare a cheilor OpenPGP, la Vatră (Bd. Corneliu Coposu 39A, Ap. 3, București).

OpenPGP, un protocol pentru criptarea și decriptarea mesajelor electronice folosind chei criptografice publice, este bazat pe PGP, dezvoltat inițial de Phil Zimmermann în 1991. Acest protocol definește formate standard pentru criptarea mesajelor, semnături, chei private și certificate pentru schimbul public de chei. În 1997 OpenPGP Working Group a fost format în cadrul Internet Engineering Task Force, pentru a defini un stadard care a fost inițial proprietar. PGP, și ulterior OpenPGP, a devenit standardul pentru aproape toate mesajele electronice criptate. Deoarece este un standard IETF (RFC 4880), OpenPGP poate fi implementat de oricine.

La începutul acestei luni, Fundația Programelor Libere (FSF - Free Software Foundation) a anunțat relansarea proiectului „Directorul de Programe Libere”, la aproape 10 ani de la apariția sa. Directorul listează pe categorii peste 6.800 de programe din lumea întreagă ce pot fi rulate, copiate, modificate și distribuite de orice utilizator.

Comunitatea RLUG invită pasionații de GNU/Linux și programe libere la ediția din octombrie a întâlnirii lunare organizată de asociațiile ProLinux și ROSEdu!

Întâlnirea are loc joi 13 octombrie, la ora 19:30 în sala EC 102 din Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București. Se va discuta despre GNU/Linux, programe libere și standarde deschise. Apoi, socializarea se va continua cu o bere rece (sau un ceai cald, dacă va fi vreme urâtă).

Conform ultimei estimări anuale a agenției CIA, România are o populație de aprox. 22 de milioane de cetățeni. Din aceștia, 46% sau 10,1 milioane de români au acces la Internet, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene în iulie 2011. Tot anul acesta, directorul de vânzări al corporației Yahoo! a anunțat că în România sunt 8,2 milioane de utilizatori Yahoo! Considerând aceste date valide, 81% din românii care se conectează la Internet folosesc serviciul de mesagerie instantanee al Yahoo!

Pentru a citi acest articol, nu vă este necesar un program din proprietatea unei companii anume. Folosirea oricărui navigator liber care respectă standardul deschis HTML este suficientă. Standardele Deschise și Programele Libere protejează libertatea Dvs.!

Ce ați zice dacă, la intrarea pe o autostradă, v-ar întâmpina un panou care să vă avertizeze: „Pentru a circula pe acest drum, aveți nevoie de un automobil Volkswagen. Vă rugăm să vă adresați celui mai apropiat birou de vânzări, care vă va oferi un test gratuit. Cu stimă, Administrația Străzilor”?