Fii liber - Programe libere http://fii-liber.ro/taxonomy/term/169 ro Richard Stallman vine în România pentru lansarea Fundației Ceata http://fii-liber.ro/rms-vine-in-romania-pentru-fundatia-ceata <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//NicoBZH_-_Richard_Stallman_(by-sa)_(10).jpg" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/NicoBZH_-_Richard_Stallman_%28by-sa%29_%2810%29.jpg" style="float: right; margin-left: 5px; margin-right: 5px;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>Pe data de 22 februarie 2013 de la ora 14,00 <a href="https://ceata.org">Fundația Ceata</a> organizează un eveniment public ce marchează dobândirea statutului juridic de fundație. Pe parcursul celor aproape 5 ani de existență Ceata a activat ca grup informal, militând pentru libertățile utilizatorului. Evenimentul de lansare va avea loc în sala Aula Magna din <a href="http://www.openstreetmap.org/?lat=44.435392&amp;lon=26.082061&amp;zoom=18&amp;layers=M">Facultatea de Drept</a> a Universității din București.</p> <p>Fundația Ceata îl are ca invitat special la acest eveniment pe <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Stallman">dr. Richard M. Stallman</a>, fondatorul proiectului <a href="http://www.gnu.org">GNU</a> și președintele organizației <a href="http://www.fsf.org">Free Software Foundation</a>. Încă din 1983 până acum, Richard Stallman este principalul promotor al libertăților utilizatorului de calculator. Acesta va susține un discurs non-tehnic intitulat <a href="http://www.fsf.org/events/20130222-bucharest">„Free Software and Your Freedom”</a> (rom. „Programele libere și libertatea ta”), în care va vorbi despre mișcarea pentru programe libere și cât de important este ca utilizatorii să poată coopera și să-și poată controla calculatorul.</p> <!--break--><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//fundatia_ceata.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/fundatia_ceata.png" style="float: right; margin: 10px 5px;" title="" /></a>Evenimentul va fi deschis printr-o scurtă cuvântare a lui Tiberiu C. Turbureanu, fondatorul și președintele Fundației Ceata, urmată de discursul lui Richard M. Stallman. Evenimentul este sprijinit de <a href="http://www.fspub.unibuc.ro">Facultatea de Științe Politice</a> în cadrul proiectului <a href="http://thesponge.eu">The Sponge</a>. Participarea este gratuită, fără înscriere și deschisă oricui.</p> <p>Fundația Ceata și-a început activitatea în iunie 2008 în București ca grup informal, în decursul anilor antrenând o comunitate românească diversă în scopul eliberării utilizatorilor de restricțiile din arte și tehnologii. Ceata a organizat numeroase evenimente în București și în alte orașe din România, precum și în Chișinău (Republica Moldova) dedicate promovării libertăților utilizatorului și a desfășurat proiecte ce au avut ca obiectiv realizarea de programe de calculator și opere artistice sub licențe libere. Printre acestea se numără <a href="https://fii-liber.ro">publicația electronică „Fii liber”</a>, organizarea și co-organizarea de <a href="https://wiki.ceata.org">sesiuni de programare și de traducere, conferințe și prezentări</a>. În 2012 membrii comunității Ceata au format primele echipe locale în <a href="https://md.ceata.org">Republica Moldova</a> și în <a href="https://cj.ceata.org">Cluj</a>.</p> <p>Așa cum „GNU” este un acronim recursiv pentru „GNU’s Not Unix” (rom. „GNU Nu e Unix”), „Ceata” este un acronim recursiv pentru „Ceata eliberează artele și tehnologiile actuale”.</p> <p>Acest comunicat de presă poate fi folosit sub licența liberă <a href="http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/">CC-BY-SA</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/arta" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Artă</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/lansare" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">lansare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/funda%C8%9Bia-ceata" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">fundația ceata</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/124" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Richard Stallman</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/rms" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">rms</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/discurs" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">discurs</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/123" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">FSF</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li></ul></div> Sat, 16 Feb 2013 22:06:36 +0000 tct 223 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/rms-vine-in-romania-pentru-fundatia-ceata#comments Nu există așa ceva ca „proprietatea intelectuală” http://fii-liber.ro/nu-exista-asa-ceva-ca-proprietatea-intelectuala <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p class="rteright"><em>„Dacă tu ai un măr și eu am un măr și facem schimb de mere, atunci tu și eu vom avea în continuare câte un măr. Dar dacă tu ai o idee și eu am o idee și facem schimb de idei, atunci ambii vom avea câte două idei. ”<br />  --- George Bernard Shaw</em></p> <p>Nu există așa ceva ca „proprietatea intelectuală”. Putem găsi argumente indirecte în acest sens chiar într-una din <a href="http://press-pubs.uchicago.edu/founders/documents/a1_8_8s12.html">scrierile</a> lui Thomas Jefferson, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite și autor al Declarației de Independență.  Probabil mai sugestiv ar fi să spunem că „proprietatea intelectuală” <a href="http://www.gnu.org/philosophy/not-ipr.html">este doar o iluzie</a>. Cei care promovează acest termen („proprietatea intelectuală”) încearcă să demonstreze, spre exemplu, că ideile sau informațiile pot face parte dintr-o proprietate privată la fel ca obiectele materiale (o mașină, o casă sau un lot de pământ). La prima vedere, lucrurile par simple atunci când vorbim de „proprietatea intelectuală”, dar haideți să începem de la o noțiune mai veche, proprietatea privată, și să vedem de ce există ea.</p> <!--break--><p>De fapt, când apare necesitatea să vorbim despre proprietate privată? Dacă un bun material este o <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Raritate_%28economie%29">raritate</a>, atunci poate apărea un conflict ce implică mai multe părți care au pretenții asupra acestui bun.  Pentru a preveni apariția unui astfel de conflict, este necesară o regulă sau lege care stabilește cine poate folosi acest bun, ținând cont de normele etice. Un astfel de conflict poate apărea doar cu bunuri sau resurse care sunt <em>tangibile</em><sup>[1]</sup>, mai exact, cu bunuri care <em>se consumă</em> și sunt <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Rivalry_%28economics%29"><em>rivale</em></a>. Spre exemplu, produsele din frigiderul dvs. se pot termina, iar o pereche de papuci poate fi încălțată doar de un singur om (doi oameni nu pot încălța în <em>același timp aceeași</em> pereche de papuci). Așadar, are sens să vorbim despre proprietatea privată doar atunci când obiectele materiale sau bunurile se consumă și sunt rivale. Dacă un bun material nu se consumă (este nelimitat) și folosirea lui în <em>același timp</em> nu împiedică pe alții să-l folosească, atunci acest bun nu poate fi o raritate și nici conflict între părți nu poate exista. În acest caz noțiunea de proprietate privată (o lege care va preveni conflictul) își pierde sensul.</p> <p>„Proprietatea intelectuală” e folosită cu scopul de a crea iluzia de lipsă acolo unde nu există lipsă. <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Artificial_scarcity">Raritatea artificială</a> reprezintă situația în care bunurile devin rarități, chiar dacă tehnologia poate crea aceste bunuri în abundență sau într-o cantitate nelimitată. Spre exemplu, dacă avem o carte pe calculator atunci, recurgând la tehnologie, putem crea teoretic un număr infinit de copii ale acestei cărți (totul de depinde de capacitatea de stocare). Dar cel mai interesant este că doi oameni pot citi aceeași carte în același timp sau pot folosi același program în același timp, fiind necesară o singură copie. Doi sau un număr nelimitat de oameni pot aplica sau implementa în același timp aceeași idee (spre exemplu, teorema lui Pitagora sau un algoritm de calcul sau procesare). Care este motivul să pretindem că bunul e o raritate în acest caz, dacă nu se justifică? Ideile, informația, programele de calculator sau tot ce avem în formă digitală (o carte, imagine, muzică sau film) au cu totul alte proprietăți decât obiectele materiale, ele sunt <em>intangibile</em>, nu se consumă și nu sunt rivale. Deci noțiunea de proprietate privată în acest caz își pierde sensul, deoarece nu poate exista conflict între părți<sup>[2]</sup>.</p> <p>Pentru a ne face să credem că ideile sau informațiile sunt bunuri tangibile, legea „proprietății intelectuale” creează artificial această situație. Ea introduce restricții ce împiedică crearea acestor „bunuri” în abundență. Se introduc restricții care împiedică, spre exemplu,  copierea, răspândirea sau aplicarea ideilor sau informației. Spre exemplu, dacă mâine ar apărea o tehnologie care ne-ar permite să multiplicăm o pâine sau alte produse alimentare (lucru care ar rezolva problema foamei globale), atunci „proprietatea intelectuală” ar trebui să ne interzică să facem asta din simplu motiv că cineva deține exclusiv dreptul<sup>[3]</sup> asupra rețetei (<em>ideii</em>) de fabricare a unei pâini. Așadar, numai mega corporația, să zicem, NanoPâine va avea dreptul să producă, să vândă și să distribuie pâinea. În caz contrar,  corporația nu va putea avea profit deoarece cineva multiplică pâinea la el în bucătărie (din propria resursă care o plătește, energia electrică).</p> <p>Atunci ne putem întreba, cum pot fi remunerați autorii rețetei care au depus muncă și timp să cerceteze pentru a descoperi rețeta? „Proprietatea intelectuală” iarăși ne sugerează că nu există altă cale decât restricțiile. Dar totul depinde de modelul de afaceri ales, pe ce se pune accentul pentru a avea profit din munca depusă. Eu acum nu pot să știu concret în cazul mega corporației NanoPâine (inventatoare de rețete) ce să facă, probabil ar trebui să-și regândească modelul de afaceri în concordanță cu realitățile tehnologie existente (care a oferit omenirii o posibilitate enormă). Spre exemplu, astăzi foarte multe companii <em>dezvoltă programe libere</em> (începând de la sistemul de operare <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a> și terminând cu Android). Azi foarte mulți artiști fac <em>creații libere</em> și câștigă din munca lor.  Chiar dacă programele libere și creațiile libere pot fi <em>utilizate</em>, <em>copiate</em>, <em>modificare</em>, <em>îmbunătățite</em>, <em>distribuite</em> (și în scopuri comerciale), autorii și de această dată câștigă bani. De ce? Îi puteți întreba. Eu pot spune doar că ei au ales modele care funcționează și care nu au nevoie de un termen iluzoriu „proprietate intelectuală” și nici de restricții. Din contră, ei cred că restricțiile le vor provoca daune.</p> <p><strong>Referințe:</strong></p> <p>[1] - Există și lucuri intangibile, dar care se pot exclude. Mai corect ar fi să spunem că un conflict ar putea apărea din cauza unor bunuri care se consumă și se exclud (vezi <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Tangible_property">tangibilitatea</a>). Spre exemplu, numerele de telefoane pentru o regiune nu sunt tangibile (materiale), dar ele se exclud (doi oameni nu pot folosi același număr de telefon).</p> <p>[2] - Același argument îl puteți găsi și în cartea <a href="http://mises.org/journals/jls/15_2/15_2_1.pdf">Împotriva proprietății intelectuale</a> de N. Stephan Kinsella. În ea se discută mai amplu despre acest aspect. Adepții „proprietății intelectuale” aduc argumente și de altă natură (inovație, creativitate etc.) decât cele discutate în acest articol. În carte veți putea vedea că aceste argumente care încercă să justifice proprietatea intelectuală până la urmă nu sunt valide.</p> <p>[3] - Fac aluzie la patente care previn implementarea (materializarea/utilizarea în orice formă) ideilor de către părți care nu dețin aceste patente și astfel prin lege este asigurat/forțat monopolul.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/proprietate-intelectual%C4%83" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">proprietate intelectuală</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/patente" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">patente</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/brevete" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">brevete</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/copiere" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">copiere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/140" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Cultură Liberă</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/214" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">restricții</a></li></ul></div> Thu, 28 Jun 2012 08:33:46 +0000 Iurie Nistor 208 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/nu-exista-asa-ceva-ca-proprietatea-intelectuala#comments România la GSoC 2012 http://fii-liber.ro/romania-la-gsoc-2012 <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Compania americană Google organizează anual un program de stimulare a contribuțiilor la codul programelor de calculator libere numit <a href="http://code.google.com/soc/">Google Summer of Code</a> (ro. vara de cod Google). Acesta a început în 2005 și de atunci a devenit din ce în ce mai popular. Programul este adresat studenților cu vârste de peste 18 ani care doresc să contribuie la <a href="http://fii-liber.ro/content/programe-libere-nu-%C3%AEnseamn%C4%83-programe-gratuite">programe libere</a>.</p> <p> Studenții pot să aleagă sau să propună idei de dezvoltare pentru proiectele libere acceptate în program și se înscriu cu acestea. Organizațiile care susțin aceste proiecte aleg cei mai buni candidați și le oferă mentori. Mentorii sunt desemnați din rândul contribuitorilor la codul acelor programe libere. Aceștia le oferă sfaturi și îi îndrumă pe studenți astfel încât să își finalizeze la timp implementările.</p> <p> Pe lângă ocazia de a învăța de la contribuitori experimentați și de a oferi comunității rezultatul muncii lor, studenții sunt plătiți de Google în două etape, în funcție de evoluție. Studenții finaliști sunt recompensați în total cu câte 5000 de dolari.</p> <p> Anul acesta <a href="http://google-opensource.blogspot.com/2012/05/google-summer-of-code-2012-by-numbers.html">România se află pe locul 8</a> cu 40 de studenți acceptați. <a href="http://google-opensource.blogspot.com/2012/05/google-summer-of-code-2012-stats-part-2.html?utm_source=feedburner&amp;utm_medium=feed&amp;utm_campaign=Feed%3A+GoogleOpenSourceBlog+%28Google+Open+Source+Blog%29&amp;utm_content=Google+Reader">Universitatea „Politehnica” din București</a> este pe locul 2 în clasamentul universităților cu 21 studenți admiși în 2012. Este o poziție foarte bună având în vedere că au fost candidați din 98 de țări.</p> <p> <a href="http://www.google-melange.com/gsoc/accepted_orgs/google/gsoc2012">Lista organizațiilor participante</a> de acest an este destul de lungă așa că le vom enumera numai pe câteva: <a href="http://www.apache.org/">Apache Software Foundation</a>, <a href="http://www.blender.org/blenderorg/blender-foundation/">Blender Foundation</a>, <a href="http://creativecommons.org/">Creative Commons</a>, <a href="http://www.debian.org/">Debian Project</a>, <a href="https://www.djangoproject.com/foundation/">Django Software Foundation</a>, <a href="http://drupal.org/">Drupal</a>, <a href="http://www.freebsd.org/">FreeBSD</a>, <a href="http://www.gimp.org/">Gimp</a>, <a href="http://git-scm.com/">Git</a>, <a href="http://www.gnome.org/foundation/">Gnome Foundation</a>, <a href="http://www.gnu.org/">GNU Project</a>, <a href="http://www.kde.org/">KDE</a>, <a href="http://www.libreoffice.org/">Libre Office</a>, <a href="http://www.kernel.org/">Linux</a>, <a href="http://moodle.org/">Moodle</a>, <a href="http://www.mozilla.org">Mozilla</a>, <a href="http://www.openstreetmap.org/">Open Street Map</a> și <a href="http://www.opensuse.org/en/">openSUSE</a>.</p> <p>Google Summer of Code (GSoC) este un eveniment important la care participă organizații foarte cunoscute dar și altele mai puțin cunoscute cu proiecte noi și inovative din lumea programelor libere. Este îmbucurător să vedem că România ocupă un loc fruntaș și avem motive să credem că anul viitor se vor strânge mai mulți studenți interesați.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/248" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">google</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/gsoc" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gsoc</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/google-summer-code" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">google summer of code</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/vara-de-cod-google" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">vara de cod google</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/127" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">românia</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li></ul></div> Sun, 20 May 2012 19:58:54 +0000 andreicristianpetcu 199 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/romania-la-gsoc-2012#comments Interviu despre ACTA cu liderul comunității Ceata http://fii-liber.ro/interviu-despre-acta-cu-liderul-comunitatii-ceata <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Ioana Moldoveanu de la revista <a href="http://vice.com/ro">VICE.com</a> în limba română l-a intervievat pe Tiberiu C. Turbureanu, liderul comunității <a href="http://ceata.org/">Ceata</a>, în legătură cu <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/ACTA">tratatul ACTA</a>. În cele ce urmează reproducem o variantă adaptată de ehipa revistei <a href="../../">Fii liber</a>.</p> <p><b>Cât de mare e Ceata?</b></p> <p><a href="http://ceata.org/">Ceata</a> este o comunitate românească de programe libere de vreo sută de contribuitori care cred în drepturile și libertățile utilizatorilor. Nu este mare, dar este foarte activă, cu proiecte academice (<a href="http://ceata.org/proiecte/temelia">Temelia</a>), artistice (ateliere și ghiduri de <a href="http://fii-liber.ro/arta">grafică digitală</a>), sociale (<a href="../../arta%3Egrafic%C4%83%20digital%C4%83%3C/a%3E%29,%20sociale%20%28%3Ca%20href=">colaborare</a> cu <a href="http://hartapolitcii.ro/">HartaPoliticii.ro</a>), de informare (<a href="../../bucurestenii-au-sarbatorit-ziua-libertatii-programelor-in-herastrau">Ziua Libertății Programelor</a> și <a href="http://nicubunu.ro/documentfreedomday-2010/">Ziua Eliberării Documentelor</a>), de activism (revista <a href="../../">Fii liber</a>), de colaborare (aplicația de sondaje <a href="http://ceata.org/proiecte/fufl">Fufl</a>), de sisteme de operare (distribuția <a href="http://arcadaproject.org/">Arcada</a>), de extindere de programe (<a href="http://ceata.org/proiecte/concurs-de-extensii">concurs de extensii</a> pentru <a href="http://getfirefox.com/">Firefox</a>) etc.</p> <!--break--><p><b>Credeți că ACTA este ceva necesar? De ce?</b></p> <p>ACTA este un tratat realizat defectuos, cu intenții obscure, care a atras atenția publicului internațional datorită porților pe care le deschide pentru încălcarea dreptului la viață privată, la prezumție de nevinovăție etc.</p> <p>Conform legislației internaționale privind drepturile de autor care se aplică în România și în multe alte state, este recunoscută așa-zisa „proprietate intelectuală”, adică posesia ideilor și creațiilor, și se asigură controlul exclusiv asupra folosirii lor pentru maximizarea profiturilor acelora care sunt sau devin titularii dreptului de autor. Bineînțeles, ca membri într-o comunitate de programe libere, noi nu suntem de acord cu existența unor proprietăți exclusive asupra creațiilor.</p> <p>Dar cetățenii acceptă, de exemplu, că dacă achiziționezi o copie autorizată a unui program de calculator sau film digital, este ilegal (teoretic) să faci și tu copii și să le instalezi pe alte dispozitive personale și pe cele ale cunoscuților tăi. Dar totuși fac aceste copii și trec peste eventualele măsuri tehnice de control (activare prin cod, DRM etc.) fiindcă știu că este dreptul lor să copieze creația pe care au achiziționat-o și că nu fură efectiv de la nimeni, nimeni nu rămâne cu o copie în minus.</p> <p>La fel este și în cazul fotocopierii unei cărți în format fizic. Indivizii pe de o parte acceptă legea dreptului de autor care le interzice să copieze cartea (un drept patrimonial), dar nu se sfiesc să-i facă un „Xerox” dacă mai are nevoie de ea un coleg. Pentru că pe bună dreptate, consideră că acea copie este a lor și pot să facă orice doresc cu ea.</p> <p>De această stare de fapt oricum profită producătorii și distribuitorii de creații digitale. Producătorii (Microsoft cu Windows, Adobe cu Photoshop, Sony Music cu albumele muzicale) obțin segmente de piața importante datorită utilizatorilor care fac copii neautorizate și aplică doar ulterior politici stricte de control. Iar distribuitorii (Youtube, Trilulilu etc.) permit încărcarea și copierea creațiilor indiferent de licență și doar pe bază de cerere restricționează accesul la ele sau le șterg.</p> <p>Atunci de ce tot apar tratate precum ACTA? Considerăm că nu dintr-o necesitate, ci dintr-o aviditate a magnaților economici, de a elimina concurența și a asigura monopolul pentru maximizarea profiturilor.</p> <p>Oamenii declarativ sunt pentru „proprietatea intelectuală” pentru că și programatorii/cântăreții/scriitorii/actorii „trebuie să aibă ce mânca”. Dar în contextul legal actual, se știe că majoritatea creatorilor nu pot să-și facă o carieră fără să semneze contracte cu firmele producătoare/distribuitoare prin care cedează drepturile lor patrimoniale (de copiere, modificare, distribuție).</p> <p><b>Ați avut cereri din partea titularilor de drepturi de autor/mărci pentru a implementa un sistem de raportarea automată către ei, a detaliilor personale ale celor presupuși că încalcă legea?</b></p> <p>Noi lucrăm doar în interes public și ne asigurăm că tot ce este încărcat pe siturile noastre este licențiat liber de către titularii de drepturi (la noi, de cele mai multe ori, titularii sunt însăși autorii) și oricine descarcă creații de la noi poate să le copieze, modifice și distribuie în orice scop, inclusiv comercial. Noi punem doar condiția ca versiunile modificate ale acestor creații să fie distribuite cu aceleași drepturi și să specifice care sunt autorii. Licențele sunt de obicei <a href="http://www.gnu.org/licenses/agpl.html">GNU AGPL</a> și <a href="http://www.gnu.org/copyleft/gpl.html">GPL</a> pentru programe de calculator și <a href="http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/us/deed.ro">CC-BY-SA</a> pentru creații culturale.</p> <p>Deci nimeni nu ne-ar putea învinovăți utilizatorii că se încalcă vreo lege de „proprietate intelectuală”, pentru că noi le oferim toate drepturile de folosință. Noi suntem conștienți că au nevoie de aceleași drepturi de care ne bucurăm și noi ca autori.</p> <p><b>Credeți ca este viabilă protecția drepturilor de autor pe internet?</b></p> <p>Categoric nu. Calculatorul este digital și copierea unor octeți se face cu costuri zero sau apropiate de zero. Și nu plătește nici utilizatorul, nici creatorul. Iar Internetul este rețeaua deschisă la care se conectează toate aceste calculatoare digitale. Informația circulă ușor, pentru că copierea este simplă.</p> <p>În lumea reală copierea unor obiecte implică costuri care-i pot împiedica pe unii utilizatori să o pună în aplicare. Dar în lumea virtuală doar impunând cu forța prin metode tehnologice complicate care supun utilizatorii la identificări și verificări suplimentare sau când acestea nu sunt suficiente, aplicând legi absurde de monitorizare a activității pe Internet și pornind de la prezumția că utilizatorul este vinovat, se poate „proteja” informația în era digitală. Aceeași eră digitală în care evoluția societății este accelerată tocmai datorită schimbului rapid și ieftin de informații.</p> <p><b>Ați renunțat la drepturile de autor și ați preferat să programați Open Source, când majoritatea proprietarilor de drepturi sunt în stare să încalce drepturi fundamentale ale omului pentru asta. What’s wrong with you?</b></p> <p>În primul rând, noi nu suntem împotriva dreptului de autor. Nu suntem de acord cu asumarea titlului de autor de către persoane străine cu creația. Cu alte cuvinte, suntem împotriva plagiatului. Dar considerăm că dreptul de autor nu ar trebui să includă și drepturi patrimoniale - de a autoriza sau interzice copierea, modificare și distribuția - pe care legea ni le acordă automat. Acestea nu pot fi doar ale noastre, ale autorilor, ci ale tuturor celor care intră în posesia unei copii a creației. Suntem conștienți că creăm pentru public, nu doar pentru noi, și nu putem concepe să facem miliție cu utilizatorii noștri, cu publicul nostru.</p> <p>Noi promovăm libertățile utilizatorului și de aceea programele noastre sunt libere, articolele noastre sunt libere, grafica noastră este liberă. Noi nu doar că ținem codul deschis pentru oricine este interesat să se uite „sub capota” programului, dar îi permitem să facă orice cu acesta. Promovăm colaborarea la creație și concurența prin oferta de servicii.</p> <p><b>Din ce faci bani dacă dai totul gratis?</b></p> <p><a href="../../content/programe-libere-nu-%C3%AEnseamn%C4%83-programe-gratuite">Liber nu este gratis</a>. Este primul lucru pe care îl spunem colaboratorilor și contribuitorilor noștri. Nu contează cum achiziționezi o copie a unei creații libere, contra-cost sau gratis. Ce contează este ce poți să faci cu ea după aceea, poți să o folosești, să o extinzi, să o multiplici și să dai gratis sau să o vinzi.</p> <p>Economia programelor libere, deci care ține cont de principiile de libertate a utilizatorului, se bazează pe servicii. Ceea ce înseamnă efort consumat pentru asigurarea unei asistențe tehnice pentru un program, pentru instalarea și migrarea datelor, includerea unor funcționalități specifice sau de interes imediat, rezolvarea unor defecte descoperite, instruirea personalului să folosească eficient programul, întreținerea unei infrastructuri bazată pe program etc.</p> <p>Și în cazul unui film, se câștigă din asigurarea unui spațiu profesional pentru redarea lui (cinematografele), din realizarea de cataloage de filme din care clientul își poate găsi repede ce vrea să vizioneze și la calitatea pe care o dorește, din adaptarea unor secvențe de film pentru includerea în alte opere etc.</p> <p>În cazul unui album muzical, sunt valabile metodele de monetizare de la film, dar cinematografele se înlocuiesc cu concertele.</p> <p><b>Poate fi făcut un program prin care să vezi filmulețele de Youtube blocate de casele de discuri?</b></p> <p>Filmulețele de pe Youtube care nu sunt șterse, ci doar blocate de Google la cererea titularilor de drepturi de autor de cele mai multe ori au restricții de afișare în funcție de țară. Dacă casa de discuri a decis să nu distribuie în România pe un termen determinat sau nedeterminat, conform legislației internaționale privind „proprietatea intelectuală”, cine distribuie încalcă legea. Și cine trece peste măsurile de „protecție” (restricție) încalcă legea. După cum în comunism încălcai legea dacă reușeai să trimiți o scrisoare sau un pachet (distribuiai, deci) într-o țară unde statul interzicea acest lucru.</p> <p>Sunt convins că există și tot timpul vor fi descoperite noi metode tehnice de a trece peste restricții, dar devine foarte riscant să le aplici când poți fi condamnat ca infractor, conform unor legi noi mai dure.</p> <p><b>Cum vă afectează ACTA?</b></p> <p>Pe noi, cei care creăm și punem la dispoziție creațiile liber de restricții de utilizare, ai putea crede că nu ne afectează. Până la urmă nu suntem noi cei vizați. Dar este fals. În timp ce acum putem să folosim doar programe libere datorită efortului a zeci de mii de dezvoltatori, nu putem să ne limităm accesul la cultură - la noi cărți, filme și melodii apărute, în funcție de licență. Și chiar și în cazul programelor, avem uneori interesul să testăm programe nelibere, pentru a crea alternative libere.</p> <p>Noi suntem creatori, dar în același timp și utilizatori. La fel ca toți ceilalți oameni. Și dacă am putea boicota și refuza la unison să mai folosim vreun program sau creație artistică nelibere, cu siguranță n-am putea să nu folosim Internetul.</p> <p>Tratatele care au ieșit la lumină, cum sunt SOPA, PIPA și ACTA dar și celelalte care se pregătesc în ascuns de echipe de experți juridici și politici, dacă sunt ratificate creează cadrul internațional în care putem fi monitorizați, amendați și încarcerați conform unor legi naționale adaptate sistemului fiecărui stat membru.</p> <p>Nu furăm nimic de la nimeni, nimeni nu rămâne fără o copie dacă noi facem o copie. Dar vom putea fi controlați, denigrați și eventual pedepsiți ca infractori dacă copiem. Chiar și în necunoștință de cauză. Câți dintre utilizatorii de Internet credeți că se uită la licența informațiilor pe care le descarcă?</p> <p><b>Credeți că viitorul torentelor ține de criptarea fișierelor?</b></p> <p>Cu toții ar trebui să folosim criptarea pentru a ne proteja dreptul la viață privată. Dar dacă criptarea naște suspiciuni că este folosită ca metodă de a ascunde infracțiuni, se pot lua măsuri legale pentru interzicerea sau limitarea ei. Suntem foarte aproape de momentul în care se creează cadrul legal pentru încălcarea drepturilor omului în interes comercial și pe urmă doar prin revoluții se mai pot recâștiga.</p> <p><b>Afectează ACTA dezvoltarea domeniului tehnologiei? Cum?</b></p> <p>Bineînțeles. Nu a încetinit comunismul dezvoltarea societății prin suspiciune, abuz și opresiune? Dezvoltarea se bazează pe inițiativă, colaborare și concurență. Dacă le interzici prin „protecții” artificiale (brevete de idei, drepturi de copiere) vei avea o evoluție tehnologică sincronizată cu cei care dețin monopolul.</p> <p><i>O altă variantă a acestui articol liber a fost publicată în revista <a href="http://www.vice.com/ro/read/cum-afecteza-acta-programatorii">VICE.com</a>.</i></p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/povestiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Povestiri adevărate</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/ceata" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ceata</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/vice" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">vice</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/interviu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Interviu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/acta" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ACTA</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/tct" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">tct</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/138" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Arte libere</a></li></ul></div> Wed, 07 Mar 2012 06:54:37 +0000 Iurie Nistor 183 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/interviu-despre-acta-cu-liderul-comunitatii-ceata#comments MAI: Noi nu vrem programe libere! http://fii-liber.ro/noi-nu-vrem-programe-libere-ministerul-afacerilor-interne <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p class="rtejustify">Ne place să credem că România se descurcă foarte bine în industria TI, că avem mulți experți și că suntem în primele locuri din lume la viteza internetului. Acum câteva luni am ocupat chiar locul <a href="http://www.webanalyticsworld.net/2011/06/fastest-internet-speeds-by-country-q4-2010.html">trei</a>. Din păcate, nu există suficientă transparență în cazul achizițiilor publice. Acum câteva luni am citit pe <a href="http://joinup.ec.europa.eu/news/ro-interoperability-requirements-force-ministry-block-open-source">site-ul oficial al Comisiei Europene</a> ceva ce m-a neliniștit foarte tare: Ministerul Afacerilor Interne (MAI) cere în caietul de sarcini pentru un proiect software nou excluderea <a href="http://www.e-achizitii.com/view_anunt.php?id_anunt=387979">explicită</a> a programelor libere din propunerile de proiect ce doresc să participe la licitație.</p> <p class="rtejustify">Această mențiune este evidențiată folosind culoarea galben în caietul de sarcini (<a href="http://www.e-achizitii.com/download_document.php?id_document=610611&amp;id_anunt=387979&amp;id_anunt_atribuit=0">Caiet de sarcini</a> „ROCRIS”, pagina 64). Este totuși vorba de un proiect evaluat la 2,7 milioane de euro. <a href="http://fii-liber.ro/despre-proiectul-fii-liber">Programele libere</a> sunt programe care nu limitează drepturile utilizatorilor de a le utiliza, copia, distribui, studia, modifica și îmbunătăți, și încurajează acest gen de activități, spre deosebire de programele nelibere care restricționează aceste libertăți ale utilizatorilor. Libertatea de a distribui un astfel de program reprezintă un avantaj economic evident. Având în vedere că în cerințele proiectului Rocris este interzisă folosirea programelor libere, devine cel puțin amuzant faptul că unul dintre criteriile de atribuire a proiectului este prețul cel mai scăzut. Menționez faptul că nu este vorba de licența sub care va fi eliberat tot proiectul, ci de licențele sub care sunt eliberate componentele proiectului (servere web, sisteme de baze de date, sisteme de operare).</p> <p class="rtejustify">Citind toate aceste lucruri neplăcute am dorit să văd ce părere are presa română în legătură cu acest lucru. După o scurtă căutare pe internet am descoperit că cea mai mare problemă a acestui proiect a fost sistematic <a href="http://www.euroavocatura.ro/stiri/6750/PROIECTUL_ROCRIS_-_Sistemul_Informatic_al_Cazierului_Judiciar_Roman">exclusă</a> de <a href="http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/sistemul-de-cazier-judiciar-romanesc-conectat-la-cel-european-din-aprilie-2012-216356.html">presa</a> <a href="http://stiri.rol.ro/sistemul-de-cazier-judiciar-romanesc-conectat-la-cel-european-din-aprilie-2012-683963.html">română</a>. Pot da vina pe neștiință în această situație. Un singur <a href="http://creationn.webbusiness.ro/?p=1786">jurnal</a> pare să înțeleagă de ce excluderea folosirii programelor libere pentru un proiect atât de costisitor este absurdă și nejustificată. În schimb, <a href="http://www.metamorphosis.org.mk/en/news/world/1972-somnevanja-okolu-validnosta-na-zabranata-za-softver-so-otvoren-kod-od-strana-na-romanskoto-mvr">presa</a> din străinătate acordă o atenție sporită <a href="http://cosi.cms.waikato.ac.nz/news/news/romanian-government-tender-prohibits-open-source">subiectului</a>. <a href="http://www.bristolwireless.net/2011/08/doubts-about-the-validity-of-romanian-ministrys-open-source-ban/">Unul</a> dintre articole lansează ipoteza că anumiți membri ai Guvernului României au dorit să excludă participarea la licitație a anumitor producători de programe, favorizănd pe alții.</p> <p class="rtejustify">Majoritatea utilizatorilor nu folosesc foarte multe programe libere. În general, lista programelor libere utilizate frecvent de acesta, se rezuma la un navigator ca Firefox și, poate, o suită de birou ca LibreOffice sau Open Office. În companiile mari, în schimb, folosirea programelor libere a devenit aproape un standard. Google, Facebook, Twitter și Wikipedia sunt doar câteva nume. Încet încet, această tendință de folosire a standardelor și a programelor libere începe să prindă și în mediul guvernamental. Modelul cooperării s-a dovedit a fi superior modelului capitalist în anumite situații.</p> <p class="rtejustify">Uniunea Europeană chiar <a href="http://ec.europa.eu/dgs/informatics/oss_tech/index_en.htm">recomandă</a> eliberarea sau folosirea programelor dezvoltate sub o licență liberă. "European Union Public Licence" (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/European_Union_Public_Licence">EUPL</a> - Licența publică a Uniunii Europene) este o licență creată de Uniunea Europeană. Această este compatibilă cu licențele GPLv2 si GPLv3 și cu legile drepturilor de autor din 27 de state membre ale Uniunii Europene. Deși licitația s-a efectuat acum câteva luni, iar știrea nu este tocmai nouă, consider că nu a primit suficientă acoperire din partea presei naționale. Sper că această situație neplăcută s-a creat din neștiință și nu din alte motive, deși atitudinea față de programele libere a fostului ministru al comunicațiilor pare destul de <a href="http://www.h-online.com/open/news/item/More-confusion-over-Romania-s-position-on-open-source-1330890.html">confuză</a>. Să sperăm că noul ministru al comunicațiilor are o atitudine care se aliniază cu principiile Uniunii Europene.</p> <p class="rtejustify">Nu îndrăznesc să <a href="http://www.focus.com/fyi/50-places-linux-running-you-might-not-expect/">visez</a> la o Românie în care <a href="http://news.cnet.com/French-parliament-dumping-Windows-for-Linux/2100-7344_3-6138372.html">toată</a> <a href="http://arstechnica.com/open-source/news/2009/03/french-police-saves-millions-of-euros-by-adopting-ubuntu.ars">administrația</a> și <a href="http://news.bbc.co.uk/2/hi/technology/7034828.stm">școlile</a> folosesc programe libere sau în care <a href="http://ostatic.com/blog/in-giving-back-brazil-sets-a-good-open-source-example">Guvernul</a> să contribuie la dezvoltarea lor. Însă, a acorda șanse egale programelor libere și celor nelibere, mi se pare un criteriu elementar pentru crearea unei licitații corecte, mai ales că principalul criteriu de selecție este prețul scăzut.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/povestiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Povestiri adevărate</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li></ul></div> Mon, 05 Mar 2012 08:54:34 +0000 andreicristianpetcu 182 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/noi-nu-vrem-programe-libere-ministerul-afacerilor-interne#comments FSFE lansează campania „Eliberează-ți Android-ul” http://fii-liber.ro/fsfe-lanseaza-campania-elibereaza-ti-android-ul <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><img style="float:right;" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//logo_transparent.png" alt="" title="" /><b>Pe 28 februarie, Fundația Europeană pentru Programe Libere (FSFE) a lansat <a href="http://fsfe.org/campaigns/android/android.en.html">campania</a> „Eliberează-ți Android-ul”.</b> </p> <p>Actualul sistem de operare Android, destinat telefoanelor mobile, este dezvoltat în mare parte de compania Google. Deși considerat <a href="http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html">liber</a>, acesta conține o multitudine de componente nelibere, care nu respectă libertățile utilizatorilor și pun în pericol confidențialitatea datelor și controlul utilizatorilor asupra dispozitivelor pe care le folosesc. Nici nucleul Linux al acestui sistem de operare nu poate fi considerat complet liber, deoarece include părți nelibere numite „binary blobs”. Președintele Fundației Europene pentru Programe Libere, Karsten Gerloff, a declarat:</p> <!--break--><blockquote>"Sistemul de operare Android în mare parte este liber, însă multe aplicații nu sunt."</blockquote> <p> Torsten Grote, unul dintre membrii Fundației, ne atenționează:</p> <blockquote><p>"Utilizatorii merită să aibă un control deplin asupra dispozitivelor lor mobile"... "Dacă telefonul tău rulează programe libere, înseamnă că deții controlul. În cazul în care rulează programe de proprietate, oferi controlul asupra vieții tale digitale producătorilor sau dezvoltatorilor de aplicații." </p></blockquote> <p>În acestă campanie, FSFE lansează și un ghid care explică utilizatorilor cum să-și elibereze dispozitivele mobile, utilizând programe precum sistemul de operare Replicant (o variantă complet liberă a sistemului Android), distribuția CyanogenMod și arhiva de aplicații libere F-Droid.</p> <p>Campania „Eliberează-ți Android-ul” este susținută și de <a href="http://fsf.org">Fundația pentru Programe Libere</a> din Statele Unite, împreună cu FoeBuD, ONG-ul german pentru promovarea drepturilor digitale.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/android" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Android</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/replicant" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Replicant</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/telefoane" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">telefoane</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/dispozitive" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">dispozitive</a></li></ul></div> Wed, 29 Feb 2012 07:57:53 +0000 Iurie Nistor 179 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/fsfe-lanseaza-campania-elibereaza-ti-android-ul#comments Programe libere nu înseamnă programe gratuite http://fii-liber.ro/content/programe-libere-nu-%C3%AEnseamn%C4%83-programe-gratuite <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p>Foarte des programele libere sunt numite din greșeală programe „gratuite”. Spre exemplu, mulți oameni când se referă la sistemul de operare <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a>, îl numesc „sistem gratuit”. Acest lucru se datorează necunoașterii sau neînțelegerii corecte a ceea ce este un program liber, dar și unor campanii nu tocmai corecte în care oamenii sunt învățați să gândească doar în termenii „preț” și „performanță”. De la unii care apreciază calitatea unui produs prin prisma costului, auzim adesea replica "n-are cum să fie bun, dacă-i gratis!", în timp ce pentru alții principala calitate a unui produs este tocmai faptul că este gratis. </p> <p>GNU/Linux este o colecție de „programe libere”, dar libertatea unui program nu implică gratuitatea. Dacă vom medita puțin vom vedea că există o diferență între ceea ce este „liber” și ceea ce este „gratis”. Ceea ce poate fi gratis nu este întotdeauna și liber.</p> <p><strong>Ce este un program liber?</strong></p> <p><a style="float:left; margin-right: 1em;" href="http://gnu.org" title="" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/gnu-head.jpg" alt="" title="" class="image-medium" /></a></p> <p>Când spunem că un program este liber, nu ne referim la preț, ci la libertatea utilizatorilor:</p> <ul><li>Libertatea de a utiliza programul, în orice scop.</li> <li>Libertatea de a studia modul de funcționare al programului și de a-l adapta nevoilor proprii. Aici avem și o precondiție obligatorie privind accesul la codul sursă al programului.</li> <li>Libertatea de a redistribui copii, în scopul ajutorării celor din jur.</li> <li>Libertatea de a îmbunătăți programul și de a pune și îmbunătățirile la dispoziția publicului, în folosul întregii societăți. Accesul la codul sursă este o precondiție și pentru aceasta.</li> </ul><p>Din această definiție (vedeți o <a href="http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html" class="external">definiție</a> mai detaliată în engleză) nu reiese că un program liber este implicit și disponibil gratuit. Utilitarele, editoarele, compilatoarele, interpretoarele și bibliotecile GNU, nucleul Linux, navigatorul Firefox, suita de birou LibreOffice și multe altele sunt programe libere. Mai jos vom înțelege de ce este lipsit de sens să numim aceste programe „gratuite”, chiar dacă multe din distribuțiile principale, orientate pe cerințele utilizatorului comun, sunt și gratuite.</p> <p><strong>Programe nelibere</strong></p> <p>Programele ce restricționează libertățile utilizatorilor, discutate mai sus, sunt numite nelibere. Noi nu condamnăm dreptul la proprietate, dar credem că acesta este impropriu pentru informația digitală, pentru că informația poate fi copiată foarte ușor, cu costuri apropiate de 0; este abuziv doar să închiriezi astfel de copii utilizatorilor și aproape imposibil să încerci să controlezi toate copiile ce pot fi create.</p> <p>Exemple de programe nelibere sunt Microsoft Windows, Office și Internet Explorer, Adobe Photoshop, Skype, Air, Acrobat Reader și Flash. Folosind aceste programe nu veți avea nici prima libertate completă (<em>libertatea de a folosi, în orice scop</em>), iar celelate sunt excluse. Spre exemplu, ca să faceți o copie a unui program neliber trebuie să fiți autorizat de către dezvoltator. Licența vă interzice să-l copiați și să-l dați mai departe. Să studiați codul sursă al programului, să-l îmbunătățiți, să-l modificați – aceste lucruri nu le veți putea face deoarece proprietarii nu oferă codul sursă al programului și adesea interzic orice tentativă de a studia cum funcționează, folosind de exemplu metoda ingineriei inverse. Incapacitatea de a studia codul sursă face aproape imposibilă o verificare că programul pe care îl folosiți face doar ceea ce aveți nevoie, sau face și alte lucruri în plus, fără știrea dumneavoastră (cum ar fi, să vă spioneze).</p> <p>Dacă un program nu oferă măcar una din cele patru libertăți, el este neliber. Sunt programe pe care le puteți folosi și copia, dar ele nu sunt programe libere deoarece nu aveți acces la codul sursă. Un program va fi liber doar atunci când vă oferă integral cele patru libertăți.</p> <p><strong>„Comercial”, „necomercial”…</strong></p> <p>De asemenea, foarte des, programele libere și GNU/Linux sunt numite “necomerciale”, astfel dorindu-se a le distinge de cele nelibere. Evident că acest lucru este greșit. În realitate, atât programul liber, cât și acela neliber, pot fi (sau pot să nu fie) dezvoltate și distribuite în scopuri comerciale. Mai mult decât atât, dacă un program liber nu ar oferi această posibilitate (spre exemplu, distribuire în scopuri comerciale) el ar fi unul neliber. Unica diferență între programul liber și cel neliber este aceea ce se referă la libertate. Primul întotdeauna va fi liber și va oferi integral cele patru forme de libertate utilizatorilor, iar al doilea le va restricționa.</p> <p><strong>Licența Publică Generală GNU</strong></p> <p><a style="float: left;" href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html" title="Licența Publică Generală GNU" class="colorbox colorbox-insert-image" rel="gallery-all"><img typeof="foaf:Image" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/500px-GNU_General_Public_License_3_Logo.svg_.png" alt="" title="" class="image-medium" /></a></p> <p>Astăzi majoritatea programelor libere sunt lansate cu o licență numită <a href="http://www.gnu.org/copyleft/gpl.html" class="external">Licența Publică Generală GNU</a>. Este o licență care ne asigură că programul va oferi utilizatorilor cele patru libertăți. Există și alte licențe cu care sunt lansate programe libere, însă Licența Publică Generală GNU este cea mai răspândită.</p> <p>Un program lansat cu această licență nu obligă dezvoltatorii să ofere numaidecât programul în mod gratuit, însă odată ce ați obținut un program liber (gratis, sau contra cost) de la dezvoltator, veți avea întotdeauna cele patru libertăți. Din aceste motive, uneori puteți întâlni expresia „cele patru libertăți incluse” atunci când veți obține un program liber.</p> <p>Licența Publică Generală GNU se bazează pe noțiunea de <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Copyleft" class="external">copyleft</a>, care asigură că libertăţile utilizatorilor vor fi transmise integral către utilizatorii versiunilor modificate ale programului.</p> <p><strong>Care este conexiunea dintre libertatea și gratuitatea programelor ?</strong></p> <p>De ce, în cele mai multe cazuri, utilizatorii pot să obțină și să folosească programele libere fără să plătească? Într-un cuvânt, aceasta este o consecință a libertății acordate utilizatorilor. Odată ce ați obținut un program liber, îl puteți copia și transmite, plasa chiar și în spațiul public, iar aceste acțiuni sunt legale.</p> <p>În general, afacerea cu programe libere este orientată în sfera serviciilor tehnologiilor informaționale. Unii dezvoltatori își construiesc modelul de afacere pe dezvoltarea de programe libere. Unii oferă servicii de asistență în jurul produsului pe care-l dezvoltă, alții vând dispozitive ce au preinstalate aceste programe (spre exemplu, tablete cu Android, diverse servere, rutere, dispozitive mobile etc.). Oricare ar fi modelul, dezvoltatorii sau companiile, chiar dacă dezvoltă produsul propriu (și-l oferă contra plată), nu au drepturi exclusive asupra programului liber, aceast lucru este stipulat de licența liberă. Din aceste motive, sunteți liber să modificați, să studiați și să răspândiți aceste programe. Acest lucru îl poate face oricine (organizație, comunitate, un proiect public, ...), oferind ulterior altora, fără plată, aceste programe libere (din diferite considerente). Unele comunități lucrează în complicitate cu companiile pentru a crea un program liber și invers. În consecință, majoritatea programelor libere devin accesibile gratis, sau la un preț foarte mic[*].</p> <p>Pe de altă parte, modelul economic al programelor proprietare se bazează, în mare parte, pe vânzarea licențelor care impun restricții asupra utilizatorilor. Spre exemplu, mulți spun „am cumpărat un Windows”, ceea ce nu este adevărat. Oamenii cumpără doar o permisiune, pe un termen limitat, de a folosi (doar în anumite condiții) un program neliber, fără libertatea a studia, modifica, distribui, și, desigur, fără a deveni proprietarii produsului achiziționat, adică a programului pe care îl au pe disc, sau pe calculator. Cu programul liber însă deveniți adevărații proprietari și sunteți liberi să faceți orice cu el.</p> <p><strong>Cărți</strong><br />[*]Deoarece nu putem în acest articol discuta toate subtilitățile în ceea ce privește întrebarea „cum au dezvoltatorii profit realizând programele libere?”, vă recomandăm mai jos două cărți:</p> <ul><li><a href="http://conceptsl.com/veille/Entrepreneuriat/economic-models_en.pdf" class="external">The economic models of Free Software</a> de <a href="http://april.org" class="external">April</a></li> <li><a href="http://ftacademy.org/materials/fsm/5#1" class="external">Economic aspects and business models of Free Software</a> de Amadeu Albós Raya, Lluís Bru Martínez și Irene Fernández Monsalve</li> </ul></div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li></ul></div> Wed, 25 Jan 2012 07:23:29 +0000 Iurie Nistor 160 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/content/programe-libere-nu-%C3%AEnseamn%C4%83-programe-gratuite#comments Cursul de Dezvoltare Liberă organizat de ROSEdu ajunge la a patra ediție http://fii-liber.ro/cursul-de-dezvoltare-libera-organizat-de-rosedu-ajunge-la-a-patra-editie <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//cdl.jpg" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-thumbnail" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/thumbnail/public/cdl.jpg" style="float: right;" title="" /></a><a href="http://cdl.rosedu.org">Cursul de Dezvoltare Liberă</a> (CDL) este un curs/laborator alternativ programei de studii, cu o durată de 8 - 9 săptămâni, organizat de Asociația <a href="http://rosedu.org">ROSEdu</a> pentru studenții din <a class="urlextern" href="http://upb.ro/" rel="nofollow" title="http://upb.ro">Universitatea Politehnica din București</a>. În acest curs, studenții învață să dezvolte programe libere folosind unelte libere și eficiente, dar și să se integreze în comunitățile din jurul proiectelor la care lucrează.</p> <!--break--><p>În urma succesului edițiilor CDL de primăvară, ROSEdu a anunțat că anul acesta are loc prima ediţie de toamnă, componența cursului rămânând asemănătoare edițiilor precedente. Astfel, pe 15 septembrie a început a patra ediției a Cursului de Dezvoltare Liberă. Studenții pot contribui cu cod la unul din <a href="http://cdl.rosedu.org/2011-fall/proiecte">proiectele propuse</a>: editorul <a href="http://kate-editor.org/">Kate</a> din KDE, jocul de strategie în timp real <a href="http://www.unknown-horizons.org/">Unknown Horizons</a> (ro. <em>Orizonturi Necunoscute</em>), unealta de generarea a diagramelor de cod <a href="http://cdl.rosedu.org/2011-fall/proiecte/ixcode">IxCode</a>, baza de date <a href="http://cubrid.org">CUBRID</a> și dicționarul <a href="http://dexonline.ro">DEX online</a>.</p> <p>Prin intermediul acestui curs organizatorii își propun să asigure studenților participanți atât o bază teoretică, prin prezentări și laboratoare, dar mai ales o experiență practică prin realizarea primelor contribuții semnificative la programe libere, sub îndrumarea unui mentor.</p> <p><em>Notă: Acest articol redactat de echipa revisteii <a href="http://fii-liber.ro">Fii liber</a></em> <em>conține informații de pe situl proiectului CDL preluate sub licența liberă GNU FDL</em>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/239" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">dezvoltare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/240" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">curs</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/230" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">laborator</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/241" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">alternativ</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/194" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">rosedu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/195" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">politehnica</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taxonomy/term/242" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">kate</a></li><li class="taxonomy-term-reference-8"><a href="/taxonomy/term/243" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">unknown horizons</a></li><li class="taxonomy-term-reference-9"><a href="/taxonomy/term/244" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">dex online</a></li><li class="taxonomy-term-reference-10"><a href="/taxonomy/term/245" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ixcode</a></li><li class="taxonomy-term-reference-11"><a href="/taxonomy/term/246" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">cubrid</a></li></ul></div> Tue, 25 Oct 2011 15:37:19 +0000 tct 157 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/cursul-de-dezvoltare-libera-organizat-de-rosedu-ajunge-la-a-patra-editie#comments A apărut Ubuntu 11.10 http://fii-liber.ro/a-aparut-ubuntu-11-10 <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//1000px-Ubuntu_logo.svg_.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/1000px-Ubuntu_logo.svg_.png" style="float: right; margin: 5px; width: 150px; height: 35px;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>Echipa Ubuntu a lansat pe 13 octombrie <a href="http://ubuntu.ro/2011/10/17/ubuntu-11-10-oneiric-ocelot-a-fost-lansat/">versiunea 11.10</a> „Oneiric Ocelot” a celei mai <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Ubuntu_%28operating_system%29#Reception">populare</a> distribuții GNU/Linux pentru calculatoare personale!</p> <p>Ubuntu este o distribuție recunoscută pentru accesibilitatea interfeței cu utilizatorul, este bazată pe Debian GNU/Linux și este sponsorizată de compania Canonical.</p> <!--break--><p>Ediția pentru calculatoare personale permite acum o căutare mai bună a pachetelor din Ubuntu Software Center și o căutare de sistem ce poate accesa nu doar resurse locale, ci și rețele de socializare și colecții multimedia de pe Internet prin „Lenses” (ro. <em>Lentile</em>), componenta nouă a interfeței grafice „Unity” (ro. <em>Unitate</em>).</p> <p>Echipa Ubuntu a anunțat că va întreține pachetele de programe libere disponibile pentru versiunea 11.10 timp de 18 luni, deci până în aprilie 2013.</p> <p>Comunitatea Ubuntu din România vă invită să instalați sau să actualizați la <a href="http://ubuntu.ro/">Ubuntu 11.10 în limba română</a>!</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/ubuntu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ubuntu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/212" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/226" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">canonical</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/227" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">unity</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/228" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">lenses</a></li></ul></div> Wed, 19 Oct 2011 08:25:13 +0000 tct 152 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/a-aparut-ubuntu-11-10#comments Ceata organizează o Petrecere de Semnare a Cheilor OpenPGP http://fii-liber.ro/ceata-organizeaza-o-petrecere-de-semnare-a-cheilor-openpgp <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><strong>Sâmbătă, 22 octombrie, la ora 18:00 Ceata organizează o petrecere de semnare a cheilor OpenPGP, la Vatră (Bd. Corneliu Coposu 39A, Ap. 3, București).</strong></p> <p><a href="http://openpgp.org/">OpenPGP</a>, un protocol pentru criptarea și decriptarea mesajelor electronice folosind chei criptografice publice, este bazat pe PGP, dezvoltat inițial de Phil Zimmermann în 1991. Acest protocol definește formate standard pentru criptarea mesajelor, semnături, chei private și certificate pentru schimbul public de chei. În 1997 OpenPGP Working Group a fost format în cadrul <a href="http://ietf.org/">Internet Engineering Task Force</a>, pentru a defini un stadard care a fost inițial proprietar. PGP, și ulterior OpenPGP, a devenit standardul pentru aproape toate mesajele electronice criptate. Deoarece este un standard IETF (<a href="http://tools.ietf.org/html/rfc4880">RFC 4880</a>), OpenPGP poate fi implementat de oricine.</p> <!--break--><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//500px-Gnupg_logo.svg_.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/500px-Gnupg_logo.svg_.png" style="margin: 10px 5px; float: right;" title="" /></a><a href="http://fsf.org/">Free Software Foundation</a> a dezvoltat propriul program compatibil cu OpenPGP, numit <a href="http://gnupg.org/">GNU Privacy Guard</a> (prescurtat GnuPG sau GPG). GnuPG este disponibil sub licența <a href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html">GNU GPLv3</a> și este întreținut separat de cele câteva interfețe grafice care interacționează cu bibliotecile GnuPG pentru criptare, decriptare și semnare. Desigur, există și alte implementări ale acestui standard,dintre care amintim doar câteva, toate libere: pentru sistemele asemnătoare Unix, <a href="http://projects.gnome.org/seahorse/">Seahorse</a> și <a href="http://utils.kde.org/projects/kgpg/">KGpg</a>, pentru Mac OS X <a href="http://gpgtools.org/">MacGPG</a>, iar pentru Windows <a href="http://www.gpg4win.org/">Gpg4win</a>.</p> <p>OpenPGP este folosit de către cei care au nevoie, sau doresc, să protejeze informații personale sau confidențiale transmise prin mesaje electronice, pentru a nu putea fi citite de către alte persoane decât cele către care mesajele sunt adresate. Atunci când este folosit corect, OpenPGP poate oferi și proteja confidențialitatea și autentificarea mesajelor.</p> <p>O petrecere de semnare a cheilor OpenPGP este o adunare de persoane ce folosesc criptarea OpenPGP cu scopul de a permite acelor persoane să-și semneze cheile OpenPGP într-un mod sigur. Aceste întâlniri servesc la extinderea rețelei de încredere foarte mult. De asemenea sunt bune oportunități pentru a discuta aspecte socio-politice legate de criptografie, libertăți individuale, tehnologii și metode de criptare sau chiar metode noi de protecție a informației și a libertăților personale.</p> <p>A semna o cheie înseamnă a verifica identitatea unei persoane și a verifica dacă aceasta se află într-adevăr în controlul acelei chei. Construirea unei rețele de încredere se bazează pe validarea cheilor și a identității posesorilor acestora. Petrecerile de semnare a cheilor OpenPGP oferă posibilitatea de a verifica și a valida identitatea mai multor persoane într-un timp mai scurt, într-un cadru organizat.</p> <p>„Rețea de încredere” (eng. web of trust) este un termen folosit pentru a descrie relaţiile de încredere între persoane ce utilizează OpenPGP. O semnătură pe o cheie, ce validează astfel acea cheie, este ca un ochi dintr-o țesătură, sau ca o za dintr-un lanț. Legătura dintre mai multe chei, numită „cale de încredere” poate fi bi-direcțională sau doar într-o direcție. O rețea ideală de încredere este una în care toată lumea este conectată bi-directional cu oricine altcineva. Într-adevăr, toată lumea speră că fiecare cheie, de fapt, aparţine proprietarului și că validarea cheii s-a făcut într-un mod corect. Reteaua de încredere poate fi considerată suma tuturor căilor încredere ce duc către o anume cheie.</p> <p>Mai multe detalii despre cum se desfășoară o astfel de petrecere în general și despre ce anume e necesar pentru a putea participa, găsiți la <a href="http://psc.ceata.org">http://psc.ceata.org</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/215" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">pgp</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/216" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">openpgp</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/217" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnupg</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/218" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gpg</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/123" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">FSF</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taguri/ceata" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ceata</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taxonomy/term/219" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">psc</a></li><li class="taxonomy-term-reference-8"><a href="/taxonomy/term/220" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ksp</a></li></ul></div> Mon, 17 Oct 2011 09:48:51 +0000 smv 150 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/ceata-organizeaza-o-petrecere-de-semnare-a-cheilor-openpgp#comments