Pe 27 martie, Parlamentul European a refuzat să înghețe dezbaterea pe marginea acordului ACTA și a decis să nu-l mai trimită către Curtea Europeană de Justiție.

Cu 21 de voturi pentru și 5 împotrivă, membrii Parlamentului au decis să revină la calendarul inițial și să voteze în luna iunie dacă ACTA trebuie ratificată sau nu. Manevrele tehnocratice ale Comisiei Europene nu au reușit să împiedice Parlamentul să se pronunțe prompt în legătură cu acordul ACTA și eventual să-l respingă rapid.

Ioana Moldoveanu de la revista VICE.com în limba română l-a intervievat pe Tiberiu C. Turbureanu, liderul comunității Ceata, în legătură cu tratatul ACTA. În cele ce urmează reproducem o variantă adaptată de ehipa revistei Fii liber.

Cât de mare e Ceata?

Ceata este o comunitate românească de programe libere de vreo sută de contribuitori care cred în drepturile și libertățile utilizatorilor. Nu este mare, dar este foarte activă, cu proiecte academice (Temelia), artistice (ateliere și ghiduri de grafică digitală), sociale (colaborare cu HartaPoliticii.ro), de informare (Ziua Libertății Programelor și Ziua Eliberării Documentelor), de activism (revista Fii liber), de colaborare (aplicația de sondaje Fufl), de sisteme de operare (distribuția Arcada), de extindere de programe (concurs de extensii pentru Firefox) etc.

Mii de români și-au exprimat pe Internet dorința ca astăzi, 11 februarie la ora 17.00, să iasă în stradă ca să protesteze împotriva semnării și posibilei ratificări a tratatului ACTA de către România și Uniunea Europeană. Această acțiune face parte dintr-o inițiativă europeană mai largă, de protest al cetățenilor statelor membre UE împotriva tratatului care, dacă este ratificat, va permite încălcarea drepturilor omului la viață privată, liberă exprimare și cultură, dar și incriminarea utilizatorilor care-și exercită drepturile de a copia, modifica și distribui creațiile digitale pe care le dețin. Fostul guvern al României a semnat în urmă cu două săptămâni că este de acord să intre în dezbaterile pentru ratificarea tratatului redactat la inițiativa Japoniei care încurajează statele semnatare să oblige furnizorii de servicii de Internet să monitorizeze activitatea utilizatorilor pe Internet în vederea verificării și condamnării acelora care folosesc copii neautorizate de către titularii drepturilor de autor și conexe.

Autor: Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui să fie un tratat comercial plurilateral. În fapt, pune în pericol drepturile utilizatorilor de Internet și este un exemplu perfect de lipsă de transparență legislativă.

Care ar fi problemele? (3 pe fond, 2 pe formă):

1. Monitorizarea utilizatorilor de Internet.

   Practicile propuse de ACTA pot duce la „monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet" și „înregistrarea sistematică a datelor". Acest lucru este specificat de Autoritatea Europeană de Protectie a Datelor Personale, negru pe alb (Aviz 2010 ref. la ACTA). Un asemenea sistem a fost deja declarat ilegal de către Curtea Europeană de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam).

2. Ignorarea statului de drept și „privatizarea aplicării legii”.

   Articolul 27 al ACTA vorbește despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozițiilor civile și penale ale tratatului. Adică pot fi deconectați utilizatorii de Internet de către ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fără proces, fară drept la apărare. Asta s-a întâmplat în Irlanda printr-un acord privat între titularii de drepturi și principalul ISP de pe piață.

    

3. Pedepse penale pentru avantaje economice „indirecte”.

   Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauză de minimis, care ar exclude în mod expres pedepse penale pentru activitățile „făcute de persoane în scop personal și nonprofit”, ca și pentru activitățile legate de excepțiile prevăzute de legea drepturilor de autor (comentariu, critică, etc.). Comisia nu a ținut cont de aceste aspecte. Textul este neclar, dar includ activitățile - "cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte." Ce reprezintă un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?

4. ACTA a fost negociată nerespectând cele mai elementare reguli de transparență.

   Reprezentanții societății civile și chiar membrii Parlamentului European au fost respinși de la negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentaților marilor titulari de drepturi și ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, nu s-au putut obține aceste documente. Aceasta este cu atât mai important la un tratat internațional, câtă vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corectă a tratatului. Să nu mai spun că în România nu auzise mai nimeni de ACTA pâna acum la semnarea acestuia.

5. Textul este vag și neclar

   În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta și care vorbește inclusiv de pedepse penale, este necesar să fie cât mai corect explicitat. Mai ales că fiecare țară va trebui sa-l implementeze din punct de vedere legislativ. Luați textul și citiți-l (română sau engleză). Fără un expert în probleme juridice de „proprietate intelectuală” [1], nu cred ca înțelege cineva mare lucru. După cum vedeți și comentariile mele sunt pe interpretări și nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori să înceapă o nouă afacere pe Internet, ar trebui sa se gândească de n-spe ori dacă face un avantaj comercial indirect, chiar prin potențiala utilizare ilegală a operelor de către alții.