Top cinci probleme ale tratatului ACTA

Autor: Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui să fie un tratat comercial plurilateral. În fapt, pune în pericol drepturile utilizatorilor de Internet și este un exemplu perfect de lipsă de transparență legislativă.

Care ar fi problemele? (3 pe fond, 2 pe formă):

  1. Monitorizarea utilizatorilor de Internet.

    Practicile propuse de ACTA pot duce la „monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet" și „înregistrarea sistematică a datelor". Acest lucru este specificat de Autoritatea Europeană de Protectie a Datelor Personale, negru pe alb (Aviz 2010 ref. la ACTA). Un asemenea sistem a fost deja declarat ilegal de către Curtea Europeană de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam).

  2. Ignorarea statului de drept și „privatizarea aplicării legii”.

    Articolul 27 al ACTA vorbește despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozițiilor civile și penale ale tratatului. Adică pot fi deconectați utilizatorii de Internet de către ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fără proces, fară drept la apărare. Asta s-a întâmplat în Irlanda printr-un acord privat între titularii de drepturi și principalul ISP de pe piață.

     

  3. Pedepse penale pentru avantaje economice „indirecte”.

    Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauză de minimis, care ar exclude în mod expres pedepse penale pentru activitățile „făcute de persoane în scop personal și nonprofit”, ca și pentru activitățile legate de excepțiile prevăzute de legea drepturilor de autor (comentariu, critică, etc.). Comisia nu a ținut cont de aceste aspecte. Textul este neclar, dar includ activitățile - "cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte." Ce reprezintă un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?

  4. ACTA a fost negociată nerespectând cele mai elementare reguli de transparență.

    Reprezentanții societății civile și chiar membrii Parlamentului European au fost respinși de la negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentaților marilor titulari de drepturi și ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, nu s-au putut obține aceste documente. Aceasta este cu atât mai important la un tratat internațional, câtă vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corectă a tratatului. Să nu mai spun că în România nu auzise mai nimeni de ACTA pâna acum la semnarea acestuia.

  5. Textul este vag și neclar

    În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta și care vorbește inclusiv de pedepse penale, este necesar să fie cât mai corect explicitat. Mai ales că fiecare țară va trebui sa-l implementeze din punct de vedere legislativ. Luați textul și citiți-l (română sau engleză). Fără un expert în probleme juridice de „proprietate intelectuală” [1], nu cred ca înțelege cineva mare lucru. După cum vedeți și comentariile mele sunt pe interpretări și nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori să înceapă o nouă afacere pe Internet, ar trebui sa se gândească de n-spe ori dacă face un avantaj comercial indirect, chiar prin potențiala utilizare ilegală a operelor de către alții.

Dacă aș fi de rea-credință, aș spune că punctele 4 și 5 de fapt ascund realitatea a ceea ce se dorește: un sistem de tipul celor 3 lovituri (ca în Franța) de implementat în toată lumea și realizarea de Deep Packet Inspection pentru toți utilizatorii de Internet.

Dacă aș fi de bună credință, ar trebui să zic că un singur lucru este cert: Tratatul pune drepturile de „proprietate intelectuală” mai presus de drepturile fundamentale.

După cum spuneam mai sus, textul este în mare măsură periculos pentru interpretările care se pot face. Tocmai de aceea e bine să menționăm opiniile detaliate ale mai multor specialiști care au analizat ACTA:

Opinii contra ACTA

Opinii pro-ACTA

Pentru cei ce sunt interesați de acțiune, site-ul Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) vă prezintă mai multe informații cu privire la cum se va decide în Parlamentul European și cel al Romaniei și cum puteți acționa. Poate și cu un site separat.

Găsiți detalii referitor la acțiune la nivelul Parlamentului European și la:

În final 3 idei:

a). Să nu demonizăm propunerea mai mult decât este în realitate. Nu se propune nici închiderea Internetului și nici pedepese cu închisoarea pentru cei care fac schimbul de fișiere prin interemediul torrentelor. Isteria nu ajută, argumentele da.

b). Dezbaterea referitoare la ACTA se va întinde pe mai multe luni sau poate chiar ani. Media tradițională își va pierde interesul (așa cum nici nu l-a avut până acum 6 zile), dar problema ramâne.

c). De fapt, ACTA nu este cel mai rău act normativ care ar putea fi adoptat și ar aduce atingere gravă drepturilor fundamentale pe Internet. Chestiunile de blocare a Internetului sau de păstrare a datelor de trafic sunt pe cale de afi ori au fost adoptate - și au efecte directe chiar începând de mâine.

Așa că păstrați-vă ochii deschiși și judecata limpede!

[1] - Termenul „proprietare intelectuală” este unul confuz și noi vă încurajăm să evitați utilizarea lui. Pentru a înțelege de ce, vă propunem articolul lui Richard Stallman „Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie...” - nota ed.