de Tiberiu C. Turb..., publicat Vineri, 04 Mai 2012
Pe 4 mai, Defective by Design (ro. proiectat defect), o campanie de conștientizare pornită de fundația FSF în 2006, a organizat evenimentul internațional anual „Ziua împotriva Restricțiilor Digitale” (en. Day against DRM) alături de alte organizații, printre care Creative Commons (ro. bunuri comune creative), O'Reilly Media, Accessible Computing Foundation (ro. fundația pentru tehnică de calcul accesibilă), APRIL și Libre Graphics Magazine (ro. revista de grafică liberă).
DRM - Digital Rights Management (ro. gestiunea drepturilor digitale) este o clasă de tehnologii menite să limiteze folosirea conținutului digital și dispozitivelor. Pentru utilizatori, aceste produse sunt proiectate defecte și proiectul Defective by Design își propune eliminarea acestor „mutilări”.
Anul acesta, Ziua împotriva Restricțiilor Digitale s-a concentrat pe restricțiile aplicate cărților electronice. Utilizatorii lor sunt frustrați pentru că li se interzice, de exemplu, să le citească fără a fi monitorizați, să le împrumute, să le mute, să le revândă sau să le doneze, conform coordonatorului de campanie, Mat Lee.
Utilizatori din lumea întreagă s-au manifestat astăzi împotriva restricțiilor digitale - pe Internet, afișând simbolul campaniei și publicând articole de informare și combatere, dar și în viața reală, organizând în comunitățile locale evenimente de protest față de producători ostili sau de informare prin prezentări publice și împărțiri de fluturașe.
de Andrei Cristian..., publicat Joi, 03 Mai 2012
Una dintre calitățile Internetului este existența standardelor pentru toate tehnologiile folosite la prezentarea conținutului. Aproape toate paginile de Internet sunt în prezent afișate la fel de cele mai noi navigatoare, pentru că cele trei elemente de bază, structura (HTML), așezarea (CSS) și elementele dinamice (JavaScript), sunt clar definite și interpretate la fel de orice navigator.
Ziua Libertății Documentelor este un eveniment internațional, ajuns deja la a cincea ediție, care își propune să promoveze standardele deschise destinate programelor pentru lucrul la birou cu documente text, foi de calcul, baze de date orientate pe obiecte, formule și ecuații matematice, grafică și prezentări. Acceptarea și implementarea corectă a standardului deschis Open Document Format (ro. Formatul pentru Documente Deschise) de către toți producătorii de astfel de programe ar da uniformitate în lucrul cu programe diferite și ar oferi utilizatorului libertatea de a alege ce programe să folosească. Deși putem folosi programe libere pentru a lucra cu documente în formate închise, citirea și scrierea acestor documente nu este făcută întotdeauna corect, deoarece nu se implementează un standard, ci mai degrabă se descifrează un format secret.
Atunci când fișierele anexate scrisorilor electronice nu sunt într-un format standard, destinatarul este de multe ori obligat să folosească exact același program ca și expeditorul, iar respectivul program nu este întotdeauna liber, în acest caz, destinatarul, fie el persoană fizică, instituție publică sau companie, este nevoit să achiziționeze programul sau pachetul de programe la prețul stabilit de unicul proprietar. Aceste programe pot fi costisitoare și de cele mai multe ori costul nu este justificat de necesitatea de a accesa conținutul unor simple documente text sau a unor foi de calcul.
de Tiberiu C. Turb..., publicat Marţi, 24 Aprilie 2012
Sâmbătă, 28 aprilie, Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău va găzdui un eveniment de promovare a programelor libere, la care orice utilizator de calculator este invitat să participe. Evenimentul este organizat de comunitatea contribuitorilor din Republica Moldova, CMEP, în colaborare cu comunitatea Ceata din România.
Programele libere sunt programe de calculator asupra cărora utilizatorii au drepturile de a le folosi, copia, modifica și distribui în orice mod și în orice scop. Autorii acestor programe de calculator folosesc licențe libere (cea mai folosită este GNU GPL) care se bazează pe legislația dreptului de autor ca să garanteze libertatea utilizatorilor.
Prezentările vor începe la ora 14.00 și vor fi ținute în Aula 104 din Blocul 3 al UTM. Printre subiectele abordate se numără: folosirea distribuției Ubuntu în companii, noua versiune de Trisquel GNU/Linux (5.5 Brigantia), Parabola GNU/Linux, revista Fii liber, programul de grafică GIMP cu interfața nouă de pe ramura 2.8, noua versiune 3.8 a sistemului pentru biblioteci Koha, suita LibreOffice de aplicații libere pentru birou și standardul deschis Open Document Format (ro. Formatul Deschis pentru Documente).
de Andrei Cristian..., publicat Vineri, 20 Aprilie 2012
Elephants Dream (ro. „Elefanții visează”), primul film liber regizat de Bassam Kurdali, a demonstrat că se pot crea filme libere de calitate bună folosind programe libere. The Tube Open Movie (ro. filmul liber „Tubul”) este un experiment nou care dorește să unifice artele libere și tehnologiile libere printr-un proces de colaborare distribuită.
56 de artiști din 22 de țări din grupul Urchn condus de Bassam au lucrat la acest proiect în ultimii trei ani. Ei doresc sa termine proiectul în următoarele 7 luni. Dar pentru acest lucru au nevoie de fonduri și au ales să încerce să le obțină prin finanțare colectivă (en. crowd-funding). Perioada în care se pot efectua donații este de 30 de zile. Pentru ca donațiile să se finalizeze este nevoie ca suma tuturor donațiilor să depășeașească pragul de 22.000 $. Dacă acest prag nu este depășit, firma care intermediază colectarea fondurilor nu va efectua nicio tranzacție iar banii nu vor ajunge în contul proiectului „The Tube Open Movie”, ci vor fi înapoiați donatorilor. Acest prag garantează finanțarea și finalizarea proiectului în intervalul specificat. Dacă suma va fi depășită, vor fi angajați mai mulți animatori și artiști pentru a eficientiza realizarea proiectului.
de Tiberiu C. Turb..., publicat Luni, 26 Martie 2012
de Tiberiu C. Turb..., publicat Luni, 12 Martie 2012
La doar două săptămâni de la discuția despre manuale libere pornită de Iurie Nistor pe lista revistei Fii liber (al cărei redactor principal este) Ceata anunță că se pregătește pentru un nou proiect sub umbrela Editurii Cartea Liberă, de actualizare și traducere în română a manualului liber introductiv în GNU/Linux al academiei FTA, GNU/Linux Basic.
Inițiativa le aparține contribuitorilor Sorin-Mihai Vârgolici și Tiberiu C. Turbureanu și a provocat o reacție de susținere în lanț pe lista principală a comunității Ceata. Victor Nițu din comunitatea Debian a marcat secțiunile ce trebuie aduse la zi pe tichetul asociat, iar prof. dr. Mihai-Stanislav Jalobeanu, organizatorul școlii de vară Informatică la Castel, s-a angajat să facă revizia tehnică atât a noii versiuni a manualului în limba engleză, cât și a traducerii acestuia în română.
de Tiberiu C. Turb..., publicat Vineri, 02 Martie 2012
Harta Politicii este o aplicație care extrage semi-automat informații despre activitatea parlamentară publicată pe siturile guvernamentale www.senat.ro (Senatul) și www.cdep.ro (Camera Deputaților) și știrile politice de pe siturile agențiilor de presă mediafax.ro și hotnews.ro, dispunându-le nealterate într-o formă mai bine organizată și ușor digerabilă de cetățeni.
de Iurie Nistor, publicat Vineri, 10 Februarie 2012
Echipa revistei Fii liber a compus o listă cu 20 de aplicații libere extrem de folositoare pentru Internet. Fiecare dintre aceste aplicații poate fi instalată pe serverul personal sau al organizației din care utilizatorul face parte. Ne dorim astfel, să încurajăm utilizatorii să renunțe la serviciile proprietărești, bazate pe aplicații nelibere, asupra cărora utilizatorii nu au absolut niciun control și să folosească aceste programe pe serverul pe care îl au în administrare. Mai mult, în lista de mai jos se regăsesc aplicații ce sunt folosite de utilizatori din întreaga lume pentru realizarea unor rețele descentralizate (de socializare, de contribuție la cod etc.).
Recomandarea noastră este ca de fiecare dată când apelați la un serviciu de pe Internet, să vă întrebați dacă nu puteți să aveți un serviciu similar folosind o aplicație liberă pe serverul personal. Dacă alegeți să instalați și să folosiți aplicații libere, veți beneficia de controlul datelor personale, de gradul de confidențialitate dorit și de o securitate sporită.
de Iurie Nistor, publicat Miercuri, 08 Februarie 2012
Text preluat și adaptat de la ApTI– Asociația pentru Tehnologie și Internet.
Despre Legea Big Brother
Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului îi obligă pe furnizori să rețină, pe o perioadă de 6 luni, datele de trafic, de localizare și de identificare ale utilizatorilor și să le pună la dispoziția organelor de urmărire penală, instanțelor de judecată și organelor de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale. Propunerea legislativă prezintă o serie de probleme legate de:
de Iurie Nistor, publicat Marţi, 31 Ianuarie 2012
Autor: Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).
ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui să fie un tratat comercial plurilateral. În fapt, pune în pericol drepturile utilizatorilor de Internet și este un exemplu perfect de lipsă de transparență legislativă.
Care ar fi problemele? (3 pe fond, 2 pe formă):
-
Monitorizarea utilizatorilor de Internet.
Practicile propuse de ACTA pot duce la „monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet" și „înregistrarea sistematică a datelor". Acest lucru este specificat de Autoritatea Europeană de Protectie a Datelor Personale, negru pe alb (Aviz 2010 ref. la ACTA). Un asemenea sistem a fost deja declarat ilegal de către Curtea Europeană de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam).
-
Ignorarea statului de drept și „privatizarea aplicării legii”.
Articolul 27 al ACTA vorbește despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozițiilor civile și penale ale tratatului. Adică pot fi deconectați utilizatorii de Internet de către ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fără proces, fară drept la apărare. Asta s-a întâmplat în Irlanda printr-un acord privat între titularii de drepturi și principalul ISP de pe piață.
-
Pedepse penale pentru avantaje economice „indirecte”.
Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauză de minimis, care ar exclude în mod expres pedepse penale pentru activitățile „făcute de persoane în scop personal și nonprofit”, ca și pentru activitățile legate de excepțiile prevăzute de legea drepturilor de autor (comentariu, critică, etc.). Comisia nu a ținut cont de aceste aspecte. Textul este neclar, dar includ activitățile - "cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte." Ce reprezintă un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?
-
ACTA a fost negociată nerespectând cele mai elementare reguli de transparență.
Reprezentanții societății civile și chiar membrii Parlamentului European au fost respinși de la negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentaților marilor titulari de drepturi și ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, nu s-au putut obține aceste documente. Aceasta este cu atât mai important la un tratat internațional, câtă vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corectă a tratatului. Să nu mai spun că în România nu auzise mai nimeni de ACTA pâna acum la semnarea acestuia.
-
Textul este vag și neclar
În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta și care vorbește inclusiv de pedepse penale, este necesar să fie cât mai corect explicitat. Mai ales că fiecare țară va trebui sa-l implementeze din punct de vedere legislativ. Luați textul și citiți-l (română sau engleză). Fără un expert în probleme juridice de „proprietate intelectuală” [1], nu cred ca înțelege cineva mare lucru. După cum vedeți și comentariile mele sunt pe interpretări și nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori să înceapă o nouă afacere pe Internet, ar trebui sa se gândească de n-spe ori dacă face un avantaj comercial indirect, chiar prin potențiala utilizare ilegală a operelor de către alții.
de Iurie Nistor, publicat Joi, 26 Ianuarie 2012
Ce este Diaspora?
Diaspora este o rețea de socializare. Dar nu este doar o altă rețea de socializare. În comparație cu rețelele sociale cunoscute, Diaspora este o rețea descentralizată, care respectă libertatea și intimitatea utilizatorilor săi. Prin urmare, Diaspora a fost concepută să ofere o libertate socială.
de Iurie Nistor, publicat Miercuri, 25 Ianuarie 2012
Foarte des programele libere sunt numite din greșeală programe „gratuite”. Spre exemplu, mulți oameni când se referă la sistemul de operare GNU/Linux, îl numesc „sistem gratuit”. Acest lucru se datorează necunoașterii sau neînțelegerii corecte a ceea ce este un program liber, dar și unor campanii nu tocmai corecte în care oamenii sunt învățați să gândească doar în termenii „preț” și „performanță”.
de Tiberiu C. Turb..., publicat Marţi, 25 Octombrie 2011
Cursul de Dezvoltare Liberă (CDL) este un curs/laborator alternativ programei de studii, cu o durată de 8 - 9 săptămâni, organizat de Asociația ROSEdu pentru studenții din Universitatea Politehnica din București. În acest curs, studenții învață să dezvolte programe libere folosind unelte libere și eficiente, dar și să se integreze în comunitățile din jurul proiectelor la care lucrează.
de Tiberiu C. Turb..., publicat Luni, 24 Octombrie 2011
Pentru că zilele însorite de vară au trecut de mult și ziua se tot scurtează, Mozilla vrea să aducă din nou soarele în viața ta (asta dacă nu locuiești în emisfera sudică) cu un nou concurs de extensii pentru Firefox, acum, spre sfârșitul anului!
În această toamnă toată lumea vorbește de extensii care nu necesită repornirea navigatorului. Așa că, pentru a fi acceptat în concurs, extensia ta trebuie să funcționeze fără repornire și să fie compatibilă cu ultima versiune beta a navigatorului liber Firefox. Află cum poți să faci și tu astfel de extensii folosind constructorul de extensii (eng. Add-on Builder) și trusa de unelte pentru dezvoltarea de extensii (eng. Add-on SDK) sau citește documentația aferentă din rețeaua dezvoltatorilor Mozilla (eng. MDN = Mozilla Developer Network) și jurnalul lui Dave Townsend.
de Cornel-Florenti..., publicat Duminică, 23 Octombrie 2011
Pagini
Comentarii recente