Richard Stallman despre Squeeze, Mono și GNU/Linux

Richard Matthew Stallman (n. 16 martie 1953, Manhattan, New York, SUA) cunoscut şi ca “RMS“, este un programator american şi un activist pentru programe libere. În septembrie 1983 a lansat Proiectul GNU, orientat către dezvoltarea unui sistem de operare liber compatibil cu UNIX, el fiind iniţiatorul şi organizatorul principal în cadrul proiectului. Odată cu lansarea proiectului GNU a inițiat mişcarea pentru programe libere, iar în octombrie 1985 a creat Fundația pentru Programe Libere. Richard Stallman a fost unul din pionerii conceptului de copyleft şi unul din autorii mai multor licenţe copyleft, inclusiv Licenţa Publică Generală GNU.

Wikipedia

Interviu cu Richard Stallman realizat de Jacob Barkdull pe 7 Februarie 2011 (vedeți în engleză).

Întrebare: Deseori auzim despre beneficiile programelor libere pentru societate, dar în ce mod aţi beneficiat dvs. în special de acestea?

Stallman: Datorită mișcării pentru programe libere, eu personal am scăpat de programele proprietare. Editez acest text pe un netbook, în care toate programele sunt libere, de la BIOS în sus. În loc de a fi un „client” neputincios al programelor ce subjugă utilizatorii, eu fac parte dintr-o comunitate liberă. Am început Mişcarea pentru Programe Libere, astfel încât toată lumea să poată avea această libertate. Încă nu toată lumea o are, dar cei dintre noi care sunt dispuşi să facă o anumită cantitate de sacrificii o pot obţine. Nu aş folosi în mod normal cuvântul „beneficiu” pentru a descrie acest lucru, deoarece acest cuvânt pare să implice o comoditate pe care cineva o poate face fără aceasta. Asta nu e o trimitere adecvată la libertate. Am consultat companii comerciale ca aceasta care vând https://comprogear.com/best-compression-socks-for-elderly/ „best compression socks for elderly” și folosesc software open source pentru a găzdui întreaga lor întreprindere, de la site-ul web la programe interne.

Întrebare: De ce programe, proiecte sau mişcări ce se dezvoltă sunteți cel mai încântat?

Stallman: Cred că Diaspora[1] s-ar putea dovedi a fi un avans important. Dincolo de aceasta, avem nevoie să facem posibilă rularea unui smartphone cu programe libere în totalitate.

Întrebare: Cu separarea firmware-ului liber de firmware-ul nonfree al Debian „Squeeze” din pachetele kernel-ului Linux şi posibil neincluderea firmware-ul nonfree în mod implicit, nu credeți că Debian va deveni o distribuţie în întregime liberă în viitor? Şi este vreo implicaţie negativă prin a folosi Debian în zilele noastre?

Stallman: Pentru a se califica precum o distribuţie liberă, Debian ar trebui să elimine referinţele la nonfree şi secţiunile contrib de la pachetele sale libere şi de pe serverele sale. (Multe pachete contrib servesc numai pentru a ajuta la instalarea programelor nelibere distribuite separat de către Debian.) După cum știu, Debian nu are nici un plan de a face acest lucru. Sper să îl facă.

Întrebare: Mulţi văd Mono cu chestiunile sale legate de brevete ca o posibilă mare problemă pentru GNU/Linux şi programele libere; credeți că folosind, dezvoltând şi contribuind la programele libere scrise în Mono este mai bine sau mai rău pe termen lung pentru libertatea utilizatorilor decât utilizarea programelor proprietare?

Stallman: Asta este o comparaţie între a crește mere şi a mânca portocale. În loc de a răspunde în aceşti termeni artificiali, voi explica problemele C# şi Mono. Mono este o implementare liberă în C#. Programe nu pot fi „scrise în Mono”, ele pot fi scrise în C#. Dacă aveți un program scris in C#, este mai bine pentru dvs. să-l rulaţi cu ajutorul Mono (program liber), decât să-l rulaţi utilizând Microsoft NET (program proprietar). Când scrieți un program, vă recomand să alegeţi un alt limbaj decât C#. Dacă îl scrieți în C#, apoi utilizarea sa în lumea liberă ar putea fi ameninţată de brevetele Microsoft. Deci, scrieți într-un alt limbaj pentru a evita problema. Acest lucru este valabil dacă programul este destinat pentru lansare ca software liber sau destinat doar pentru uz privat ca software privat. (Dacă este destinat pentru lansare ca software proprietar, ar trebui să refuzați să participipați indiferent de limbajul folosit.)

Întrebare: Credeţi că e timpul pentru a începe implementarea de alternative libere pentru orice tehnologie web proprietară?

Stallman: Da – dar acest lucru înseamnă mai mult decât doar a scrie un program liber pentru a rula pe un server şi a face acelaşi lucru ce îl face un program proprietar. Noi ar trebui să scriem programe libere care permit utilizatorilor să lucreaze pe maşinile lor sau în mod peer-to-peer. Asta e ceea ce permite utilizatorilor să aibă un control adevărat al activităţii lor.

Întrebare: Ce parere aveți despre principalele companii de telefonie mobilă ce se îndreaptă încet spre programe libere? Credeţi că acest lucru este făcut doar din considerente practice?

Stallman: Aceste companii nu sunt interesate în mod special de libertatea noastră şi asta se vede în ceea ce fac ei. De exemplu, codul sursă Android este liber, dar multe telefoane fac programe executabile nelibere ce împedică utilizatorii să ruleze propria lor versiune. Acesta este un adaos al aplicațiilor și firmware-ul neliber. Astfel, acest lucru ne aduce mai aproape de obiectivul de a rula un telefon mobil fără programe proprietare, dar nu e tot drumul până acolo. Este mai mult lucru ce trebuie de făcut.

Întrebare: În cazul în care Fundația Linux ar fi promovat cu fermitate libertatea programelor așa cum o face Fundația pentru Programe Libere; numind sistemului de operare „Linux” ar fi aceeași problemă care există astăzi?

Stallman: Ar fi cu o problemă mai puțin. Numind sistemul de operare GNU „Linux” în continuare nu ar fi cinstit față de noi cei din cadrul proiectului GNU, dar corectitudinea faţă de noi nu este atât de importantă ca și respectarea libertății utilizatorilor. În prezent, alegerea dvs. de a numi sistemul de operare afectează ambele părți. Torvalds respinge obiectivul libertății pentru utilizatorii de programe şi atunci când oamenii atribuie dezvoltarea sistemului GNU/Linux lui, el îşi foloseşte influenţa pentru a-i conduce spre devalorizarea libertății lor. Acordând proiectului GNU o mențiune egală, va ajuta să ne dea influenţa egală pentru a contracara acest lucru.

Întrebare: Astăzi, când oamenii aud „Free Software” (în română „Programe Libere”), ei încă se mai gândesc la preţ; credeţi că acest lucru se va schimba vreodată, sau noi avem nevoie de un termen mai clar cum este “freedom software”?

Stallman: Eu nu pot vedea viitorul. Ce pot să vă spun este că majoritatea oamenilor, după ce aud “think of free speech, not free beer”, de câteva ori, înţeleg ideea. Nu putem numi “freedom software”, pentru că asta e numele unei companii. Dar dacă doriţi să exprimați acest concept mai clar, sunt modalităţi de a face acest lucru. De exemplu, poți spune “free/libre software” sau “libre software”.

Întrebare: Unii se plâng de „regresiunea erorilor”, ce credeţi că provoacă probleme dezvoltării programelor libere?

Stallman: Nu am văzut o problemă şi eu sunt sceptic că există o astfel de afirmație.

Întrebare: V-ați surpins vreodată spunând accidental Open Source în loc de Free Software, sau Linux în loc de GNU/Linux?

Stallman: Cred că am făcut o astfel de greşeală, o dată sau de două ori în timp de un deceniu. Dacă aţi face greşeala la fel de rar ca şi mine, veţi face o treabă bună de a vă arăta sprijinul dumneavoastră pentru proiectul GNU şi Mişcarea pentru Programe Libere.

Întrebare: Care sunt unele din saiturile dvs. preferate? Cu excepţia fsf.org şi gnu.org, desigur.

Stallman: Modul meu de a mă uita la pagini este prin a trimite un mesaj către o adresă care rulează un script şi-mi trimite conţinutul acesteia. Sistemul funcţionează şi pentru a prelua pagini specifice pe care oamenii mi le recomandă, dar nu pentru a naviga. Pentru a naviga, am nevoie să folosesc maşina altcuiva. Eu fac asta din când în când, dar eu nu pot vedea un sait în mod regulat în acest fel. Cu toate acestea, chiar dacă aş putea naviga zilnic pe siteuri, nu mi-ar putea permite timpul să fac asta chiar eu. Eu abia pot ţine pasul cu munca pe care trebuie să o fac. În schimb rog voluntarii să căute anumite saituri în mod regulat şi să-mi trimită articolele despre care cred ei ca m-ar interesa.

Întrebare: Unde va fi următoarea lecție ținută de dumneavoastră?

Stallman: Aproape de Bari, Italia.

[1] – Nu este clar la ce se referă Richard Stallman, dar nici jurnalistul nu a precizat. Dacă e vorba de programe, atunci este DIASPORA*.