Am avut fericita ocazie să particip împreună cu cei mai activi contribuitori din întreaga lume la Mozilla Summit 2010, care a avut loc în Whistler, în a doua săptămână a lunii iulie. Voi încerca să rezum în următoarele rânduri experiența mea, în speranța că mai mulți entuziaști ca tine se vor alătura echipei Mozilla în efortul de a menține un Internet deschis.
Mozilla Summit 2010 este a doua întâlnire internațională care adună contribuitori Mozilla din toate colțurile lumii. Prima a avut loc în 2008, tot în Whistler, o stațiune montană renumită din statul Columbia Britanică (Canada) și am înțeles că va fi organizată în fiecare an par.
Ideea din spatele evenimentului este de a face posibilă întâlnirea față în față a mozillienilor de pretutindeni, pentru a ne cunoaște mai bine și a discuta nemijlocit viitorul proiectului Mozilla și al Internetului. Și, bineînțeles, pentru a ne distra împreună!
Întâlnirile internaționale sunt mult așteptate de comunitatea Mozilla, pentru că în cadrul lor se întăresc relațiile interumane și, implicit, de colaborare dintre contribuitori, se reperează misiunea, direcția și provocările proiectului, se abordează idei inovative pentru navigatorul liber Firefox, se demonstrează și se încurajează adoptarea noilor tehnologii ale Mozilla Labs, se construiesc noi strategii pentru localizare și se adresează probleme, totul într-un mod deschis și interactiv.
Tema de anul acesta a fost „Be more like the web” sau, în traducere (naivă), „Fii mai mult ca rețeaua”. Pentru întâlnirea din 7-9 iulie, Mozilla a trimis invitații de participare către 600 dintre contribuitorii săi și, spre plăcuta surprindere a organizatorilor, aproape toți au confirmat. O firmă a fost angajată pentru a le acorda asistență participanților la procurarea vizelor și biletelor de călătorie, iar costurile pentru acestea din urmă, cazarea la luxosul hotel Fairmont și mesele au fost acoperite integral de Mozilla.
room" alt="View from my room"/>
Whistler este o frumoasă stațiune montană din Columbia Britanică, la doar 125 km de autostradă de capitala Vancouver. Situată la aproximativ 670 m altitudine, este destinația favorită a nord-americanilor pentru schi și ciclism montan.
În Whistler poți respira aer curat și te poți bucura de liniște (cel puțin vara). Este o locație ideală dacă vrei să îmbini activitatea intelectuală cu exercițiile fizice și ieșirea în natură. Cel puțin lui Alex Szasz și mie ne-a plăcut să urcăm cu bicicleta pe malul lacului pierdut prin pădure, numit chiar „Lost Lake”.
Hotelurile din Whistler au aspect de castele, cu o arhitectură solidă și complexă. Hotelul Fairmont, în speță, este bine echipat tehnic (ascensoare, săli de conferințe, sală de forță, saună, piscine) și se mândrește cu câteva piese de mobilier din lemn vechi, roase de timp. Seriviciile sunt ireproșabile - angajații hotelului îți respectă intimitatea, îți zâmbesc, te salută, te abordează dacă pari încurcat, sunt serviabili și amabili, orice problemă ai întâmpina și întotdeauna sunt dispuși să verifice dacă este o greșeală în sistemul lor (și ei sunt oameni ).
Cu o săptămână înainte de marea întâlnire, Mozilla a lansat un program interesant dedicat noilor participanți, menit să îi pună în legătură cu câte un partipant de la Mozilla Summit 2008, pentru răspunsuri la eventuale întrebări și ajutor la nevoie. Astfel, l-am cunoscut mai întâi prin Internet pe Armen Zambrano Gasparnian (Canada), angajat de Mozilla în biroul din Toronto pentru testarea produselor înainte de lansare și voluntar în echipa de localizare armenă.
Prima întâlnire față în față cu mozillienii participanți a avut loc în aeroportul de legătură cu Vancouver (Heathrow din Londra) unde ne-am recunoscut după tricourile de pe noi cu marca Mozilla și am vorbit (dar ne-am înțeles mai puțin, datorită englezei noastre cu accente originale) până la reîmbarcare: Milos Dinic (testare, Serbia), Danishka Navin (localizare, Sri Lanka) și cu mine (promovare, România).
Știam că în Whistler urma să-i reîntâlnesc pe cei trei membri ai echipei române de localizare, Alex Szasz (contribuitor veteran și dezvoltator al aplicației de localizare Narro, din Timișoara), Irina Sandu (angajată a Mozilla pe vânzări, în Paris) și Alina Mierluș (contribuitor activ restabilit în Barcellona), dar curând aflam și despre Paul Crăciunoiu (angajat al Mozilla pe dezvoltare, în Mountain View).
În deschiderea evenimentului, Mitchell Baker (președintele Fundației Mozilla) și Tristan Nitot (președintele Mozilla Europe) au ținut discursuri despre misiunea proiectului Mozilla de a păstra Internetul accesibil și deschis oricui, lasând libertatea utilizatorilor de a alege tehnologiile. Tristan a dat ca exemplu negativ telefonul său iPhone, care deși este elegant și la modă, blochează utilizatorii în Apple App Store.
În fiecare dintre cele trei zile ale evenimentului, dimineața a fost rezervată prezentărilor în plen (Keynotes și Lightning talks), desfășurate într-o sală încăpătoare, de conferințe, după-amiaza diverselor prezentări în fiecare dintre cele 9 săli mai mici, iar seara petrecerii de la cină și întâlnirilor informale pentru discuții libere și hacatoane (BOFs - Birds of a Feather).
Subiectele prezentărilor s-au împărțit în câteva mari categorii: tehnologii, comunitate, testare, localizări și vânzări. Asistând mai mult la prezentările despre tehnologii, pot spune că am văzut demonstrații interesante de grafică 3D cu WebGL (standard propus de Mozilla pentru elementul HTML5 canvas) și optimizări pentru afișarea în timp real a unor scene mai complexe, dar și experimente cu Bespin și JetPack în Add-ons Builder, o aplicație pentru dezvoltarea mai ușoară a extensiilor pentru Firefox, direct din navigator, care nu necesită repornirea lui pentru testare.
În cadrul unor prezentări Science Fair am avut ocazia să-l cunosc pe Myk Melez, unul dintre dezvoltatorii JetPack, care m-a ajutat să înțeleg codul sursă al unor extensii și bune practici în folosirea JetPack. În schimb, eu am găsit și raportat două erori (în documentație #577712 și în JetPack #577709).
Pentru a încuraja dezvoltarea de noi extensii folosind Add-ons Builder, echipa JetPack a lansat în a doua zi concursul Rocket your Firefox, cu premierea în seara celei de-a treia zi, pe trei categorii: cea mai utilă, cea mai creativă și cea mai amuzantă. Încearcă-le și tu!
Un moment de asemenea special în programul evenimentului a fost expoziția internațională (World Expo) din a doua zi, unde echipa fiecărei țări și-a putut prezenta tradițiile, cultura și locurile natale. România a atras vizitatori cu fotografiile unei Timișoare pastelate rulate de Alex și cu pălinca/horinca (ca tot românul, am avut o dezbatere legată de nume ) adusă de Alina și mult lăudată pentru tăria sa și aroma de prune (și, evident, epuizată repede).
La întoarcerea în Vancouver împreună cu Bogo (Bogomil Shopov, contribuitor activ din Bulgaria în proiectul Mozilla și nu numai) am stabilit o întâlnire cu Lucian Savluc (președintele conferinței eLiberatica din România, stabilit în Vancouver de câțiva ani buni). I-am cunoscut pe junior (Paul Savluc) și pe prietenul său Ionel Bufu (dezvoltator în Vancouver), ne-am plimbat prin cartierul Downtown și am poposit la un local pentru bere, lângă ocean. Apoi ne-am regrupat cu ceilalți mozillieni care s-au cazat pentru încă o noapte la un hotel din Vancouver și am mai petrecut un moment de socializare, la o masă de peste 15 contribuitori la programe libere. Frumos, nu?
La întoarcerea cu avionul spre Londra, am avut ocazia să vorbesc cu vecinul meu de scaun, nimeni altul decât Friedel Wolff, un contribuitor la traducerea programelor libere extrem de determinat, a cărui organizație, Translate.org.za, a primit fonduri din partea corporației Mozilla, pentru susținerea efortului de îmbunătățire a uneltelor de traducere, menite să ușureze livrarea programelor în cele 10 limbi oficiale ale republicii.
Din această întreagă experiență, cred că cel mai important câștig este că am revenit acasă cu confirmarea că activitățile desfășurate de comunitățile din România și, implicit, de Ceata de voinici, contează cel puțin pentru români și că avem toate motivele să rămânem determinați în continuarea misiunilor asumate.
În încheiere doresc să mulțumesc Irinei Sandu și echipei Mozilla pentru că au avut încredere în mine invitându-mă la Mozilla Summit 2010, lui Laur Dascălu pentru că m-a încurajat să scriu despre experiența acestei întâlniri internaționale, Irinei Popescu pentru că m-a susținut pe parcursul redactării articolului și Alinei Bordeianu pentru că avut răbdare să facă revizia alături de un om încăpățânat ca mine.
Comentarii recente