Fii liber - gnu http://fii-liber.ro/taguri/gnu ro Richard Stallman vine în România pentru lansarea Fundației Ceata http://fii-liber.ro/rms-vine-in-romania-pentru-fundatia-ceata <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//NicoBZH_-_Richard_Stallman_(by-sa)_(10).jpg" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/NicoBZH_-_Richard_Stallman_%28by-sa%29_%2810%29.jpg" style="float: right; margin-left: 5px; margin-right: 5px;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>Pe data de 22 februarie 2013 de la ora 14,00 <a href="https://ceata.org">Fundația Ceata</a> organizează un eveniment public ce marchează dobândirea statutului juridic de fundație. Pe parcursul celor aproape 5 ani de existență Ceata a activat ca grup informal, militând pentru libertățile utilizatorului. Evenimentul de lansare va avea loc în sala Aula Magna din <a href="http://www.openstreetmap.org/?lat=44.435392&amp;lon=26.082061&amp;zoom=18&amp;layers=M">Facultatea de Drept</a> a Universității din București.</p> <p>Fundația Ceata îl are ca invitat special la acest eveniment pe <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Stallman">dr. Richard M. Stallman</a>, fondatorul proiectului <a href="http://www.gnu.org">GNU</a> și președintele organizației <a href="http://www.fsf.org">Free Software Foundation</a>. Încă din 1983 până acum, Richard Stallman este principalul promotor al libertăților utilizatorului de calculator. Acesta va susține un discurs non-tehnic intitulat <a href="http://www.fsf.org/events/20130222-bucharest">„Free Software and Your Freedom”</a> (rom. „Programele libere și libertatea ta”), în care va vorbi despre mișcarea pentru programe libere și cât de important este ca utilizatorii să poată coopera și să-și poată controla calculatorul.</p> <!--break--><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//fundatia_ceata.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/fundatia_ceata.png" style="float: right; margin: 10px 5px;" title="" /></a>Evenimentul va fi deschis printr-o scurtă cuvântare a lui Tiberiu C. Turbureanu, fondatorul și președintele Fundației Ceata, urmată de discursul lui Richard M. Stallman. Evenimentul este sprijinit de <a href="http://www.fspub.unibuc.ro">Facultatea de Științe Politice</a> în cadrul proiectului <a href="http://thesponge.eu">The Sponge</a>. Participarea este gratuită, fără înscriere și deschisă oricui.</p> <p>Fundația Ceata și-a început activitatea în iunie 2008 în București ca grup informal, în decursul anilor antrenând o comunitate românească diversă în scopul eliberării utilizatorilor de restricțiile din arte și tehnologii. Ceata a organizat numeroase evenimente în București și în alte orașe din România, precum și în Chișinău (Republica Moldova) dedicate promovării libertăților utilizatorului și a desfășurat proiecte ce au avut ca obiectiv realizarea de programe de calculator și opere artistice sub licențe libere. Printre acestea se numără <a href="https://fii-liber.ro">publicația electronică „Fii liber”</a>, organizarea și co-organizarea de <a href="https://wiki.ceata.org">sesiuni de programare și de traducere, conferințe și prezentări</a>. În 2012 membrii comunității Ceata au format primele echipe locale în <a href="https://md.ceata.org">Republica Moldova</a> și în <a href="https://cj.ceata.org">Cluj</a>.</p> <p>Așa cum „GNU” este un acronim recursiv pentru „GNU’s Not Unix” (rom. „GNU Nu e Unix”), „Ceata” este un acronim recursiv pentru „Ceata eliberează artele și tehnologiile actuale”.</p> <p>Acest comunicat de presă poate fi folosit sub licența liberă <a href="http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/">CC-BY-SA</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/arta" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Artă</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/lansare" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">lansare</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/funda%C8%9Bia-ceata" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">fundația ceata</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/124" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Richard Stallman</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/rms" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">rms</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/discurs" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">discurs</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taxonomy/term/123" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">FSF</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li></ul></div> Sat, 16 Feb 2013 22:06:36 +0000 tct 223 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/rms-vine-in-romania-pentru-fundatia-ceata#comments Se iau măsuri pentru apărarea libertății utilizatorilor de Linux http://fii-liber.ro/se-iau-masuri-pentru-apararea-libertatii-utilizatorilor-de-linux <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//conservancy-header.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="" class="image-medium" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/medium/public/conservancy-header.png" style="margin-left: 5px; margin-right: 5px; float: right;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>În sfârșit, avem o veste îmbucurătoare privind <a href="http://www.h-online.com/open/features/Enforcing-the-GPL-Kernel-hackers-join-the-fight-1586483.html">apărarea libertății</a> utilizatorilor nucleului Linux. Hăcuitorii de la Samba se alătură organizației <a href="http://sfconservancy.org/">Software Freedom Conservancy</a> (ro. păstrarea libertății programelor) în lupta contra celor care încalcă licența GNU GPL care acoperă codul nucleului Linux.</p> <!--break--><p>Organizația condusă de <a href="http://sfconservancy.org/about/officers/">Bradley M. Kuhn</a> și-a creat o reputație internațională după ce a <a href="https://lwn.net/Articles/478308/">impus condițiile GPL</a> celor care distribuie BusyBox modificat, printre care <a href="http://mjg59.dreamwidth.org/10437.html">Sony</a>. Pentru reacordarea licenței, organizația cere respectarea licențelor și pentru celelalte programe libere distribuite de compania găsită vinovată de încălcarea licenței lui BusyBox. Astfel, folosind <a href="http://www.busybox.net/">BusyBox</a>, organizația a impus respectarea libertății utilizatorilor pentru mai multe programe.</p> <p> Este cunoscut faptul că liderii proiectului <a href="http://kernel.org">Linux</a>, pentru a determina creșterea popularității nucleului, au fost dintotdeauna foarte permisivi în privința codului neliber adăugat și nu au cerut niciodată transferul drepturilor de autor ale diverșilor contribuitori către o organizație responsabilă de proiect.</p> <p> Astfel, ne găsim în situația în care nucleul Linux este popular, dar nu-și poate schimba licența (la <a href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html">GPLv3</a>, de exemplu) nici dacă ar vrea Linus Torvalds și ceilalți coordonatori. Mulți contribuitori care au părți mari de cod în nucleul Linux sunt dați dispăruți sau chiar decedați și nu-și pot exprima acordul sau dezacordul față de schimbarea licenței. Mai mult, nucleul este distribuit cu numeroase părți nelibere sau doar în format binar și în această privință <a href="http://linuxfoundation.org">Linux Foundation</a> nu are ce face, doar contribuitorii individuali pot să îi dea în judecată pe cei care încalcă drepturile oferite utilizatorilor și să fie reprezentați în instanță. Aici intervine Software Freedom Conservancy.</p> <p> Închei articolul cu un pasaj scris de <a href="http://mjg59.dreamwidth.org/">Matthew Garret</a> care explică că ne îndreptăm spre o distopie, în care aceeași lege a drepturilor de autor se aplică preferențial, companiile fiind favorizate, iar utilizatorii oprimați.</p> <p>Originalul:</p> <p>„The alternative is a strangely ironic world where Sony are simultaneously funding lobbying for copyright enforcement against individuals and tools to help large corporations infringe at will. I'm not enthusiastic about that.”</p> <p> În română:</p> <p> „Alternativa este o lume ciudat de ironică în care Sony finanțează în același timp acțiunile de impunere a drepturilor de autor împotriva utilizatorilor individuali și unelte care să ajute corporațiile mari să le încalce după bunul lor plac. Nu sunt deloc încântat de acest lucru.”</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/legislatie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Legislație</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/linux" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/nucleu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">nucleu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/gpl" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GPL</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/191" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">libertate</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/concervancy" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">concervancy</a></li></ul></div> Thu, 05 Jul 2012 11:00:00 +0000 tct 209 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/se-iau-masuri-pentru-apararea-libertatii-utilizatorilor-de-linux#comments FSF a relansat Directorul de Programe Libere http://fii-liber.ro/fsf-a-relansat-directorul-de-programe-libere <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a class="colorbox colorbox-insert-image" href="http://fii-liber.ro/sites/default/files//1000px-FSF-Logo.svg_.png" rel="gallery-all" title=""><img alt="Sigla Fundației Programelor Libere" class="image-thumbnail" src="http://fii-liber.ro/sites/default/files//styles/thumbnail/public/1000px-FSF-Logo.svg_.png" style="float: right; margin-left: 10px; margin-right: 10px;" title="" typeof="foaf:Image" /></a>La începutul acestei luni, <a href="http://fsf.org">Fundația Programelor Libere</a> (FSF - Free Software Foundation) a anunțat relansarea proiectului „<a href="http://directory.fsf.org">Directorul de Programe Libere</a>”, la aproape 10 ani de la apariția sa. Directorul listează pe categorii peste 6.800 de programe din lumea întreagă ce pot fi rulate, copiate, modificate și distribuite de orice utilizator.</p> <!--break--><p>Cu cele peste 40.000 de cuvinte cheie și mai mult de 40 de câmpuri ce pot fi completate pentru fiecare program inclus, directorul este o resursă importantă pentru utilizatorii ce caută programe libere pentru nevoi personale sau din interes comercial, dar și pentru susținătorii libertății programelor care caută să recomande alternative la programe proprietare.</p> <p>Directorul se bazează pe <a href="http://mediawiki.org">MediaWiki</a>, aceeași platformă wiki liberă folosită de celebra enciclopedie liberă, <a href="http://ro.wikipedia.org">Wikipedia</a>, la care se adaugă extensia <a href="http://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Semantic_Forms">Semantic Forms</a> (ro. <em>Formulare Semantice</em>). Conform dezvoltatorului Yaron Koren, care a și ajutat fundația să implementeze directorul, această extensie permite adnotarea paginilor wiki cu date semantice, astfel îmbinând natura colaborativă a unui sistem wiki cu informațiile structurate și ușor interogabile ale unei baze de date.</p> <p>Fundația Programelor Libere încurajează utilizatorii <a href="http://directory.fsf.org/wiki/Free_Software_Directory:Participate">să contribuie</a> cu intrări noi de programe libere și să adauge noi tipuri de informații și date multimedia intrărilor existente. În acest sens, se plănuiește o colaborare cu distribuțiile GNU/Linux, dar și cu alte comunități de programe libere. :-)</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/123" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">FSF</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taxonomy/term/169" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Programe libere</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/199" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">director</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/200" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">mediawiki</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/201" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">semantic</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taguri/linux" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">linux</a></li></ul></div> Thu, 13 Oct 2011 15:26:04 +0000 tct 147 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/fsf-a-relansat-directorul-de-programe-libere#comments Încă o distribuție complet liberă: Parabola GNU/Linux! http://fii-liber.ro/inca-o-distributie-complet-libera-parabola-gnulinux <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><img _fcksavedurl="http://ceata.org/atasamente/descarca/544/parabola.png" alt="Parabola GNU/Linux este complet liberă" src="http://ceata.org/atasamente/descarca/544/parabola.png" style="float: right" /></p> <p><a _fcksavedurl="http://parabolagnulinux.org/" href="http://parabolagnulinux.org/">Parabola GNU/Linux-libre</a> s-a alăturat listei distribuțiilor <a _fcksavedurl="http://gnu.org" href="http://gnu.org/">GNU/Linux</a> complet libere a <a _fcksavedurl="http://fsf.org" href="http://fsf.org/">Fundației pentru Programe Libere</a> (FSF). Din <a _fcksavedurl="http://www.gnu.org/distros/free-distros.html" href="http://www.gnu.org/distros/free-distros.html">această listă</a> mai fac parte încă opt distribuții ce urmează <a _fcksavedurl="http://www.gnu.org/distros/free-system-distribution-guidelines.html" href="http://www.gnu.org/distros/free-system-distribution-guidelines.html">ghidul distribsistemelor de operare libere</a> întreținut de fundație și care specifică că aceste sisteme conțin și recomandă utilizatorilor doar programe libere.</p> <p> </p> <!--break--><ul><li> <a _fcksavedurl="http://www.blagblagblag.org/" href="http://www.blagblagblag.org/">BLAG</a> - distribuție bazată pe Fedora</li> <li> <a _fcksavedurl="http://www.dragora.org/" href="http://www.dragora.org/">Dragora</a> - distribuție independentă bazată pe simplitate</li> <li> <a _fcksavedurl="http://dynebolic.org/" href="http://dynebolic.org/">Dynebolic</a> - distribuție dedicată manipulărilor audio și video</li> <li> <a _fcksavedurl="http://www.gnewsense.org/" href="http://www.gnewsense.org/">gNewSense</a> - distribuție bazată (<a _fcksavedurl="http://arc.noblogs.org/post/2010/03/15/gnewsense-3-0-to-be-based-on-debian-squeeze/" href="http://arc.noblogs.org/post/2010/03/15/gnewsense-3-0-to-be-based-on-debian-squeeze/">versiunea 3.0</a>) pe Debian și sponsorizată de FSF</li> <li> <a _fcksavedurl="http://www.musix.org.ar/" href="http://www.musix.org.ar/">Musix</a> - distribuție bazată pe Knoppix dedicată pasionaților de muzică</li> <li> <a _fcksavedurl="http://trisquel.info" href="http://trisquel.info/">Trisquel</a> - distribuție bazată pe Ubuntu, orientată pentru utilizatorii casnici și centre educaționale, organizații mici.</li> <li> <a _fcksavedurl="http://www.ututo.org" href="http://www.ututo.org/">Ututo</a> - distribuție bazată pe Gentoo. A fost prima distribuție liberă recunoscută de proiectul GNU.</li> <li> <a _fcksavedurl="http://venenux.org/" href="http://venenux.org/">Venenux</a> - distribuție realizată în jurul mediului grafic KDE</li> </ul><p>Aceste distribuții sunt numite comlet libere deoarece ele conțin 100% programe libere, inclusiv nucleul <a _fcksavedurl="http://www.fsfla.org/svnwiki/selibre/linux-libre/" href="http://www.fsfla.org/svnwiki/selibre/linux-libre/">Linux-libre</a>, care este o variantă complet liberă a nucleului <a _fcksavedurl="http://www.kernel.org/" href="http://www.kernel.org/">Linux</a>. În comparație cu acestea, distribuțiile comune (cele mai cunoscute) includ programe nelibere și recomandă utilizatorilor descărcarea lor din depozitele oficiale. După cum se știe, <a _fcksavedurl="http://libresoft.es/Members/herraiz/blog/linux-is-not-free-software" href="http://libresoft.es/Members/herraiz/blog/linux-is-not-free-software">Linux conține și componente proprietare</a>.</p> <p>Parabola GNU/Linux-libre este menținută de un <a _fcksavedurl="https://parabolagnulinux.org/hackers/" href="https://parabolagnulinux.org/hackers/">grup de hecări,</a> care au scopul să ofere o variantă complet liberă a distribuției Arch Linux, axată pe flexibilitate și simplitate. Pe lângă platformele x86 și x86_64, Parabola dorește să ofere suport și pentru calculatoarele portabile <a _fcksavedurl="http://www.lemote.com/en/products/Notebook/2010/0310/112.html" href="http://www.lemote.com/en/products/Notebook/2010/0310/112.html">Lemote Yeeloong</a>, bazate pe arhitectura MIPS care vin de la firmă cu programe libere (free firmware).</p> <p>Parabola GNU/Linux are și un <a _fcksavedurl="https://identi.ca/group/parabola" href="https://identi.ca/group/parabola">grup</a> creat în rețeaua socială identi.ca, la care nu ezitați să aderați pentru a împărtăși gânduri și impresii despre distribuție! :-)</p> <p><b>Notă: </b> Știrea este preluată și adaptată sub licență liberă de la <a _fcksavedurl="http://softwareliber.md/2011/05/21/parabola-gnulinux-se-altaura-listei-distributiilor-complet-libere-a-fundatiei-pentru-software-liber/" href="http://softwareliber.md/2011/05/21/parabola-gnulinux-se-altaura-listei-distributiilor-complet-libere-a-fundatiei-pentru-software-liber/">SoftwareLiber.md</a>, iar sursa principală de informare este <a _fcksavedurl="http://www.gnu.org/distros/free-distros.html" href="http://www.gnu.org/distros/free-distros.html">Proiectul GNU</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">taguri: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/123" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">FSF</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/linux" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/128" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Linux-libre</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taxonomy/term/129" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Parabola</a></li></ul></div> Wed, 01 Jun 2011 21:19:37 +0000 Iurie Nistor 124 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/inca-o-distributie-complet-libera-parabola-gnulinux#comments Richard Stallman despre Squeeze, Mono și GNU/Linux http://fii-liber.ro/richard-stallman-despre-squeeze-mono-si-gnulinux <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><a href="http://stallman.org/">Richard Matthew Stallman</a> (n. 16 martie 1953, Manhattan, New York, SUA) cunoscut şi ca “RMS“, este un programator american şi un activist pentru programe libere. În septembrie 1983 a lansat <a href="http://gnu.org">Proiectul GNU</a>, orientat către dezvoltarea unui sistem de operare liber compatibil cu UNIX, el fiind iniţiatorul şi organizatorul principal în cadrul proiectului. Odată cu lansarea proiectului GNU a inițiat <a href="https://secure.wikimedia.org/wikipedia/en/wiki/Free_software_movement">mişcarea pentru programe libere</a>, iar în octombrie 1985 a creat <a href="http://fsf.org">Fundația pentru Programe Libere</a>. Richard Stallman a fost unul din pionerii conceptului de <a href="https://secure.wikimedia.org/wikipedia/en/wiki/Copyleft">copyleft</a> şi unul din autorii mai multor licenţe copyleft, inclusiv <a href="http://www.gnu.org/licenses/gpl.html">Licenţa Publică Generală GNU</a>.</p> <!--break--><p><i>Wikipedia</i></p> <p>Interviu cu Richard Stallman realizat de Jacob Barkdull pe 7 Februarie 2011 (<a href="http://www.tildehash.com/?article=interview-with-richard-stallman-2011">vedeți în engleză</a>).</p> <p><b>Întrebare: Deseori auzim despre beneficiile programelor libere pentru societate, dar în ce mod aţi beneficiat dvs. în special de acestea?</b></p> <p>Stallman: Datorită mișcării pentru programe libere, eu personal am scăpat de programele proprietare. Editez acest text pe un netbook, în care toate programele sunt libere, de la BIOS în sus. În loc de a fi un „client” neputincios al programelor ce subjugă utilizatorii, eu fac parte dintr-o comunitate liberă. Am început <a href="https://secure.wikimedia.org/wikipedia/en/wiki/Free_software_movement">Mişcarea pentru Programe Libere</a>, astfel încât toată lumea să poată avea această libertate. Încă nu toată lumea o are, dar cei dintre noi care sunt dispuşi să facă o anumită cantitate de sacrificii o pot obţine. Nu aş folosi în mod normal cuvântul „beneficiu” pentru a descrie acest lucru, deoarece acest cuvânt pare să implice o comoditate pe care cineva o poate face fără aceasta. Asta nu e o trimitere adecvată la libertate.</p> <p><b>Întrebare: De ce programe, proiecte sau mişcări ce se dezvoltă sunteți cel mai încântat?</b></p> <p>Stallman: Cred că Diaspora[1] s-ar putea dovedi a fi un avans important. Dincolo de aceasta, avem nevoie să facem posibilă rularea unui smartphone cu programe libere în totalitate.</p> <p><b>Întrebare: Cu separarea firmware-ului liber de firmware-ul nonfree al Debian „Squeeze” din pachetele kernel-ului Linux şi posibil neincluderea firmware-ul nonfree în mod implicit, nu credeți că Debian va deveni o distribuţie în întregime liberă în viitor? Şi este vreo implicaţie negativă prin a folosi Debian în zilele noastre?</b></p> <p>Stallman: Pentru a se califica precum <a href="http://www.gnu.org/distros/free-distros.html">o distribuţie liberă</a>, Debian ar trebui să elimine referinţele la nonfree şi secţiunile contrib de la pachetele sale libere şi de pe serverele sale. (Multe pachete contrib servesc numai pentru a ajuta la instalarea programelor nelibere distribuite separat de către Debian.) După cum știu, <a href="http://debian.org">Debian</a> nu are nici un plan de a face acest lucru. Sper să îl facă.</p> <p><b>Întrebare: Mulţi văd Mono cu chestiunile sale legate de brevete ca o posibilă mare problemă pentru <a href="http://gnu.org">GNU/Linux</a> şi programele libere; credeți că folosind, dezvoltând şi contribuind la programele libere scrise în Mono este mai bine sau mai rău pe termen lung pentru libertatea utilizatorilor decât utilizarea programelor proprietare?</b></p> <p>Stallman: Asta este o comparaţie între a crește mere şi a mânca portocale. În loc de a răspunde în aceşti termeni artificiali, voi explica problemele C# şi Mono. Mono este o implementare liberă în C#. Programe nu pot fi „scrise în Mono”, ele pot fi scrise în C#. Dacă aveți un program scris in C#, este mai bine pentru dvs. să-l rulaţi cu ajutorul Mono (program liber), decât să-l rulaţi utilizând Microsoft NET (program proprietar). Când scrieți un program, <a href="http://www.fsf.org/news/dont-depend-on-mono">vă recomand să alegeţi un alt limbaj decât C#</a>. Dacă îl scrieți în C#, apoi utilizarea sa în lumea liberă ar putea fi ameninţată de brevetele Microsoft. Deci, scrieți într-un alt limbaj pentru a evita problema. Acest lucru este valabil dacă programul este destinat pentru lansare ca software liber sau destinat doar pentru uz privat ca software privat. (Dacă este destinat pentru lansare ca software proprietar, ar trebui să refuzați să participipați indiferent de limbajul folosit.)</p> <p><b>Întrebare: Credeţi că e timpul pentru a începe implementarea de alternative libere pentru orice tehnologie web proprietară?</b></p> <p>Stallman: Da – dar acest lucru înseamnă mai mult decât doar a scrie un program liber pentru a rula pe un server şi a face acelaşi lucru ce îl face un program proprietar. Noi ar trebui să scriem programe libere care permit utilizatorilor să lucreaze pe maşinile lor <a href="http://freedomboxfoundation.org/">sau în mod peer-to-peer</a>. Asta e ceea ce permite utilizatorilor să aibă un control adevărat al activităţii lor.</p> <p><b>Întrebare: Ce parere aveți despre principalele companii de telefonie mobilă ce se îndreaptă încet spre programe libere? Credeţi că acest lucru este făcut doar din considerente practice?</b></p> <p>Stallman: Aceste companii nu sunt interesate în mod special de libertatea noastră şi asta se vede în ceea ce fac ei. De exemplu, codul sursă Android este liber, dar multe telefoane fac programe executabile nelibere ce împedică utilizatorii să ruleze propria lor versiune. Acesta este un adaos al aplicațiilor și firmware-ul neliber. Astfel, acest lucru ne aduce mai aproape de obiectivul de a rula un telefon mobil fără programe proprietare, dar nu e tot drumul până acolo. Este mai mult lucru ce trebuie de făcut.</p> <p><b>Întrebare: În cazul în care Fundația Linux ar fi promovat cu fermitate libertatea programelor așa cum o face Fundația pentru Programe Libere; numind sistemului de operare „Linux” ar fi aceeași problemă care există astăzi?</b></p> <p>Stallman: Ar fi cu o problemă mai puțin. Numind sistemul de operare GNU „Linux” în continuare nu ar fi cinstit față de noi cei din cadrul proiectului GNU, dar corectitudinea faţă de noi nu este atât de importantă ca și respectarea libertății utilizatorilor. În prezent, alegerea dvs. de a numi sistemul de operare afectează ambele părți. Torvalds respinge obiectivul libertății pentru utilizatorii de programe şi atunci când oamenii atribuie dezvoltarea sistemului GNU/Linux lui, el îşi foloseşte influenţa pentru a-i conduce spre devalorizarea libertății lor. Acordând proiectului GNU o mențiune egală, va ajuta să ne dea influenţa egală pentru a contracara acest lucru.</p> <p><b>Întrebare: Astăzi, când oamenii aud „Free Software” (în română „Programe Libere”), ei încă se mai gândesc la preţ; credeţi că acest lucru se va schimba vreodată, sau noi avem nevoie de un termen mai clar cum este “freedom software”?</b></p> <p>Stallman: Eu nu pot vedea viitorul. Ce pot să vă spun este că majoritatea oamenilor, după ce aud “think of free speech, not free beer”, de câteva ori, înţeleg ideea. Nu putem numi “freedom software”, pentru că asta e numele unei companii. Dar dacă doriţi să exprimați acest concept mai clar, sunt modalităţi de a face acest lucru. De exemplu, poți spune “free/libre software” sau “libre software”.</p> <p><b>Întrebare: Unii se plâng de „regresiunea erorilor”, ce credeţi că provoacă probleme dezvoltării programelor libere?</b></p> <p>Stallman: Nu am văzut o problemă şi eu sunt sceptic că există o astfel de afirmație.</p> <p><b>Întrebare: V-ați surpins vreodată spunând accidental Open Source în loc de Free Software, sau Linux în loc de GNU/Linux?</b></p> <p>Stallman: Cred că am făcut o astfel de greşeală, o dată sau de două ori în timp de un deceniu. Dacă aţi face greşeala la fel de rar ca şi mine, veţi face o treabă bună de a vă arăta sprijinul dumneavoastră pentru proiectul GNU şi Mişcarea pentru Programe Libere.</p> <p><b>Întrebare: Care sunt unele din saiturile dvs. preferate? Cu excepţia fsf.org şi gnu.org, desigur.</b></p> <p>Stallman: Modul meu de a mă uita la pagini este prin a trimite un mesaj către o adresă care rulează un script şi-mi trimite conţinutul acesteia. Sistemul funcţionează şi pentru a prelua pagini specifice pe care oamenii mi le recomandă, dar nu pentru a naviga. Pentru a naviga, am nevoie să folosesc maşina altcuiva. Eu fac asta din când în când, dar eu nu pot vedea un sait în mod regulat în acest fel. Cu toate acestea, chiar dacă aş putea naviga zilnic pe siteuri, nu mi-ar putea permite timpul să fac asta chiar eu. Eu abia pot ţine pasul cu munca pe care trebuie să o fac. În schimb rog voluntarii să căute anumite saituri în mod regulat şi să-mi trimită articolele despre care cred ei ca m-ar interesa.</p> <p><b>Întrebare: Unde va fi următoarea lecție ținută de dumneavoastră?</b></p> <p>Stallman: Aproape de Bari, Italia.</p> <p><em>[1] – Nu este clar la ce se referă Richard Stallman, dar nici jurnalistul nu a precizat. Dacă e vorba de programe, atunci este </em><a href="https://secure.wikimedia.org/wikipedia/en/wiki/Diaspora_%28software%29">DIASPORA*</a>.</p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">taguri: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taxonomy/term/123" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">FSF</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taxonomy/term/121" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">GNU/Linux</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taxonomy/term/124" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Richard Stallman</a></li></ul></div> Sat, 23 Apr 2011 08:38:40 +0000 Iurie Nistor 118 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/richard-stallman-despre-squeeze-mono-si-gnulinux#comments Întâlnirea Hecărilor GNU http://fii-liber.ro/intalnirea-hecarilor-gnu <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><div class="wiki"> <p> După cum <a href="../../../../hecarii-gnu-se-intalnesc-in-iulie" class="external">știm</a>, hecării GNU și-au dat întânire în Haga la sfârșitul lunii iulie. <a href="http://www.gnu.org/ghm/2010/denhaag/" class="external">Evenimentul</a> a fost găzduit de hecării olandezi ai clubului <a href="https://foswiki.sonologic.nl/RevelationSpace" class="external">Revelation Hackspace</a>.</p> </div> <div> <h2 id="Despre">Despre</h2> <p>Pentru întâlnire au venit aproximativ 40 de dezvoltatori GNU din Europa, SUA și Australia, reprezentând proiectele <a href="http://gcc.gnu.org/" class="external">GNU GCC</a> (colecție de compilatoare), <a href="http://www.gnu.org/software/octave/" class="external">GNU Octave</a> (calcul matematic), <a href="http://www.gnu.org/software/hurd/" class="external">GNU Hurd</a> (nucleu), <a href="http://www.gnu.org/software/guile/" class="external">GNU Guile</a> (limbaj de extensii), <a href="https://ng.gnunet.org/" class="external">GNUnet</a> (rețea descentralizată), <a href="http://www.gnewsense.org/" class="external">gNewSense</a> GNU/Linux (distribuție complet liberă), <a href="http://dynebolic.org/" class="external">dyne:bolic</a> GNU/Linux (distribuție), <a href="http://www.gnu.org/software/autoconf/" class="external">GNU Autotools</a> (unelte de programare), <a href="http://savannah.gnu.org/projects/gsrc" class="external">GNU SRC</a> (porturi), <a href="http://www.gnupg.org/" class="external">GNUPG</a> (criptare OpenPGP), <a href="http://bazaar.canonical.com/en/" class="external">GNU Bazaar</a> (sistem de versionare) și <a href="http://www.gnome.org/" class="external">GNOME</a> (mediu de birou). </p> </div> <!--break--><div> </div> <div> <h2 id="Cu-o-seară-înainte">Cu o seară înainte</h2> <p>Vineri, cu o seară înainte de eveniment, majoritatea participanților au luat împreună cina de bun-venit într-un restaurant cu specific african. S-au făcut noi cunoștințe, s-a povestit, s-au spus glume, s-au ciocnit beri cu arome de fructe exotice și s-a servit mâncare tradițională întinsă pe lipii mari.</p> <h2 id="Prima-zi">Prima zi</h2> <p>În deschiderea primei zile, Paolo Carlini a vorbit despre noile specificații ale standardului <strong>ISO C++0x</strong> (C++1x): includerea unor algortimi din STL, noul operator &amp;&amp; („rvalue”), compatibilitatea cu C99 și implementările în GCC. Martin Pool a continuat cu prezentarea planului de îmbunătățire a sistemului de versionare <strong>Bazaar</strong> (acum GNU Bazaar): interacțiunea cu alte sisteme de versionare (SVN, Hg, Git), extensiile C/Pyrex, reviziile de cod și împachetarea automată.</p> <p style="float: right;"> </p> <p>În a doua parte a primei zile, contribuitorii <strong>GNUnet</strong> au organizat un atelier despre această platformă pentru rețele descentralizate, p2p. Christian Grothoff a făcut introducerea, apoi Matthias Wachs și Nathan Evans au prezentat prin exemple funcționalitățile de selectare a transportului și de rutare în GNUnet, iar Ludovic Courtès a demonstrat utilitatea <a class="external" href="http://www.nongnu.org/libchop/">Libchop</a>, o bibliotecă de stocare distribuită peste GNUnet.</p> <h2 id="A-doua-zi">A doua zi</h2> <p>A doua zi a început cu prezentarea lui Ralf Wildenhues a problemelor existente (uneltele sunt încete, codul generat este ilizibil, există incopatibilități cu versiuni anterioare), a noilor funcționalități din <strong>GNU Autotools</strong> (execuție leneșă a testelor, scripturi de configurare mai mici și mai rapide, compresie paralelă cu <code>make dist</code>) și a planurilor de viitor (asistență pentru Objective C++, QT, Cuda). În continuare, Karl Goetz a prezentat distribuția complet liberă <strong>gNewSense</strong>, acum bazată pe Debian și intențiile de viitor: lansarea gNewSense 3.x (Debian Lenny), scripturi de îmbunătățire a asistenței pentru portabilul Lemote Yeeloong, asistență preferințială pentru programele GNU.</p> <p>Brian Gough a ținut o prezentare despre <strong>GNU SRC</strong> (Source Release Collection), un sistem ce ușurează instalarea directă a pachetelor GNU direct din surse, inspirat din modelul porturilor BSD, iar Jose Marchesi a prezentat proiectul său de disertație (la master), <strong>GNU Record Utils</strong>, ce reprezintă o colecție de unelte cu care se poate manipula ușor sunetul (chiar grafic). A doua zi a evenimentului s-a încheiat cu prezentări scurte despre ferma de compilare pentru proiectele GNU (<strong>GCC Compile Farm</strong>), comunitatea <strong>dyne.org</strong> de imigranți hecări (în frunte cu <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Jaromil">Jaromil</a>, celebrul autor al celei mai elegante bombe prin ramificare - „fork bomb”), refolosirea codului blibliotecii <strong>Gnulib</strong>, unealta <strong>Autobuild</strong> și nucleul revoluționar, dar încă nepregătit pentru industrie, <strong>GNU Hurd</strong>.</p> <h2 id="Impresii">Impresii</h2> <p>În următoarele două zile hecării GNU au lucrat colaborativ la proiectele comune și au continuat să socializeze cu ieșiri la masă și bere. Personal, mi s-a părut că nu a existat niciun prag de acceptare în această comunitate și de aceea m-am simțit în largul meu și motivat să ajut la depanarea unei erori de colectare automată în <strong>GNU Guile</strong>.</p> <p>În discuțiile libere a fost semnalată o problemă, că deși GNU este în continuare principalul proiect al FSF, nu există încă posibilitatea ca subproiectele să primească <strong>direct fonduri</strong>, iar FSF investește mai mult în proiectele de promovare a programelor libere.</p> <p>După cele două zile de hecăreală, cei rămași au mers la conferința anuală a proiectului GNOME, <a class="external" href="http://guadec.org/">GUADEC</a>, care s-a desfășurat într-o universitate din apropiere.</p> <p>Închei prin a vă ura hecăreală plăcută! <img src="http://fii-liber.ro/modules/fckeditor/fckeditor/editor/images/smiley/msn/regular_smile.gif" alt="" /></p> </div> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/gcc" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gcc</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/hecari" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">hecări</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/hurd" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">hurd</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/haga" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">haga</a></li><li class="taxonomy-term-reference-5"><a href="/taguri/octave" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">octave</a></li><li class="taxonomy-term-reference-6"><a href="/taguri/bazaar" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">bazaar</a></li><li class="taxonomy-term-reference-7"><a href="/taguri/gnome" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnome</a></li><li class="taxonomy-term-reference-8"><a href="/taguri/gnewsense" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnewsense</a></li><li class="taxonomy-term-reference-9"><a href="/taguri/jaromil" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">jaromil</a></li></ul></div> Tue, 10 Aug 2010 21:12:21 +0000 tct 69 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/intalnirea-hecarilor-gnu#comments Hecării GNU se întâlnesc în iulie http://fii-liber.ro/hecarii-gnu-se-intalnesc-in-iulie <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><img src="http://ceata.org/attachments/download/270" title="Sigla GHM" alt="Sigla GHM" /></p> <p>Europa va găzdui în luna iulie două întâlniri ale hecărilor sistemului GNU (<a href="http://www.gnu.org/ghm/" class="external">GNU Hackers Meetings</a> sau GHM).</p> <p>Prima întâlnire va fi mai mică și informală, în cadrul conferinței <strong>RMML</strong> (<a href="http://2010.rmll.info/" class="external">Rencontres Mondiales du Logiciel Libre</a> sau <a href="http://2010.rmll.info/?lang=en" class="external">Libre Software Meeting</a>) ce se desfășoară anul acesta în <strong>Franța la Bordeaux, între 6 și 11 iulie</strong>. În sala dezvoltatorilor GNU se vor prezenta noutățile și se vor discuta problemele apărute în proiectele:</p> <ul><li>GNU Savannah - platforma GNU de gestiune a proiectelor,</li> <li>GNU Guile - interpretorul GNU de Scheme,</li> <li>GNU PDF - proiect ce țintește implementarea completă a specificațiilor PDF, inclusiv formulare și multimedia,</li> <li>GNU Parted - utilitarul GNU de partiționare,</li> <li>GNU GRUB - programul de pornire a sistemului GNU</li> <li>GNU Compiler Collection - colecția de compilatoare GNU,</li> <li>GNU Hurd - nucleul GNU cu o arhitectură server-client de micronucleu</li> </ul><p>A doua întâlnire va avea loc pe <strong>25 și 26 iulie</strong> la conferința dedicată <a href="http://www.gnu.org/ghm/2010/denhaag/" class="external">GHM 2010</a> din <strong>Haga, Olanda</strong>. Pe lângă proiectele mai sus menționate, hecării GNU vor mai discuta și despre:</p> <ul><li>GNOME - mediul GNU pentru aplicațiile de birou,</li> <li>Epiphany - navigatorul GNOME bazat pe WebKit,</li> <li>GNewSense - o distribuție GNU/Linux complet liberă,</li> <li>GNUnet - platformă pentru rețele p2p,</li> <li>GnuTLS - biblioteca GNU pentru protocoalele de securitate SSL și TLS,</li> <li>GnuPG - utilitarul criptografic GNU alternativă la PGP.</li> </ul><p>Hecării GNU vor participa luni <strong>26</strong> și marți <strong>27 iulie</strong> la un <a href="http://hackerspaces.org/wiki/File:2704043558_a49ea26d84.jpg" class="external">hacaton</a>, iar cei interesați să dezvolte (pe) GNOME vor continua cu conferința <a href="http://www.guadec.org/index.php/guadec/index" class="external">GUADEC</a>, care începe pe <strong>28 iulie</strong> și ține încă 3 zile.</p> <p><code> 010 </code></p> <p><code>001 </code></p> <p><code>111 Pe curând ;-) </code></p> </div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/stiri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Știri</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">Etichete: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/gcc" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gcc</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/ghm" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">ghm</a></li><li class="taxonomy-term-reference-2"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-3"><a href="/taguri/hecari" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">hecări</a></li><li class="taxonomy-term-reference-4"><a href="/taguri/hurd" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">hurd</a></li></ul></div> Sun, 06 Jun 2010 20:59:09 +0000 tct 32 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/hecarii-gnu-se-intalnesc-in-iulie#comments Ghid introductiv în GNU Emacs http://fii-liber.ro/ghid-introductiv-in-gnu-emacs <div class="field field-name-body field-type-text-with-summary field-label-hidden"><div class="field-items"><div class="field-item even" property="content:encoded"><p><img alt="Sigla cea nouă a lui&lt;br /&gt;&#10;Emacs" title="Sigla cea nouă a lui Emacs" style="width: 60px;" src="http://ceata.org/attachments/download/202" />Începem prin a spune că <a class="external" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Emacs">Emacs</a> este o familie de editoare renumite pentru extensibilitate. Condiția ca editorul tău să facă parte din această familie selectă este să permită programarea unor noi funcționalități într-un limbaj <em>real</em> de programare interpetat de editor, nu doar într-un limbaj de macrouri, limitat. </p> <p>Ei bine, <a class="external" href="http://www.gnu.org/software/emacs/">GNU Emacs</a> este cel mai popular reprezentat al familiei Emacs și este dezvoltat activ în cadrul proiectului <a class="external" href="http://gnu.org/">GNU</a>.</p> <!--break--><h1>De ce GNU Emacs</h1> <p><strong>GNU Emacs</strong> este un editor liber, pentru că dezvoltatorii lui îți permit ție ca utilizator să te uiți prin codul lui sursă, să-l modifici și să-l dai mai departe cui dorești. Un aspect drăguț dar nu tocmai util deocamdată, dacă nu l-ai încercat. Și mai mult ca să te fac curios, stai să te <em>întreb</em>:</p> <h3><strong>Știai că...</strong></h3> <ul><li><strong>este extensibil</strong>, pentru că îi poți programa funcționalități noi în limbajul Lisp, grație intepretorului său încorporat, fără să fii nevoit să modifici codul sursă și să recompilezi tot programul,</li> </ul><p>Exemple: poze cu gnus, tetris și gdb</p> <p><em>Clientul de poștă electronică Gnus, mod pentru GNU Emacs:</em><br /><a href="http://ceata.org/attachments/download/218"><br /><img height="472" width="610" alt="Gnus" title="Gnus" src="http://ceata.org/attachments/download/218" /></a></p> <p><em>Jocul Tetris, mod pentru GNU Emacs:</em><br /><a href="http://ceata.org/attachments/download/220"><br /><img height="541" width="610" alt="Tetris" title="Tetris" src="http://ceata.org/attachments/download/220" /></a></p> <p><em>Depanatorul GDB, mod pentru GNU Emacs:</em><br /><a href="http://ceata.org/attachments/download/219"><br /><img height="419" width="610" alt="Depanatorul GDB" title="Depanatorul&lt;br /&gt;&#10;GDB" src="http://ceata.org/attachments/download/219" /></a></p> <ul><li><strong>este portabil</strong>, dovadă că rulează deja pe majoritatea sisteme de operare, enumerând doar câteva dintre ele: GNU/Linux, FreeBSD, Mac OS X, Solaris, HP-UX, AIX și Windows, și pe multe <a class="external" href="http://www.gnu.org/software/emacs/MACHINES">arhitecturi de calculatoare</a>,</li> </ul><p><em>GNU Emacs pe Fedora:</em><br /><a href="http://ceata.org/attachments/download/224"><br /><img height="279" width="610" alt="GNU Emacs pe Fedora" title="GNU Emacs pe&lt;br /&gt;&#10;Fedora" src="http://ceata.org/attachments/download/224" /></a></p> <p><em>GNU Emacs pe FreeBSD:</em><br /><a href="http://ceata.org/attachments/download/222"><br /><img height="685" width="610" alt="GNU Emacs pe FreeBSD" title="GNU Emacs pe&lt;br /&gt;&#10;FreeBSD" src="http://ceata.org/attachments/download/222" /></a></p> <p><em>GNU Emacs pe Mac OS X:</em><br /><a href="http://ceata.org/attachments/download/221"><br /><img height="519" width="610" alt="GNU Emacs pe Mac OS X" title="GNU Emacs pe&lt;br /&gt;&#10;Mac OS X" src="http://ceata.org/attachments/download/221" /></a></p> <p><em>GNU Emacs pe Windows 7:</em><br /><a href="http://ceata.org/attachments/download/223"><br /><img height="469" width="610" alt="GNU Emacs pe Windows 7" title="GNU Emacs pe&lt;br /&gt;&#10;Windows 7" src="http://ceata.org/attachments/download/223" /></a></p> <ul><li><strong>este personalizabil</strong>, pentru că îi poți schimba interfața cu utilizatorul, de la aspect (înțelegând grafie, culori, meniu, fereastră, etc.), până la comportamentul la apăsarea diverselor combinații de taste,</li> </ul><p><em>Diverse grafii în GNU Emacs:</em><br /><a href="http://ceata.org/attachments/download/225"><br /><img height="693" width="610" src="http://ceata.org/attachments/download/225" alt="" /></a></p> <ul><li><strong>este documentabil</strong>, dovadă că poți accesa din cadrul său tutorialul de folosire și documentația oricărei variabile, comenzi sau funcții interne?</li> </ul><p><em>Documentația modului organizator Orgmode.org pentru GNU Emacs:</em><br /><a href="http://ceata.org/attachments/download/227"><br /><img height="385" width="610" alt="modulul Orgmode.org în GNU Emacs" title="modul&lt;br /&gt;&#10;Orgmode.org în GNU Emacs" src="http://ceata.org/attachments/download/227" /></a></p> <p>Te-ai putea întreba de ce totuși nu ai auzit până acum de GNU Emacs. <em>Poate</em> pentru că:</p> <ul><li>nu este un editor WYSIWYG, ca aplicația de birou OpenOffice.org Writer</li> <li>nu are ferestre de dialoguri pentru comenzi de editare, cum au Gedit, Kate sau Notepad++</li> <li>pretinde o curbă mai abruptă de învățare, în schimbul productivității ;-)</li> <li>este folosit în special de programatorii care operează pe sisteme cu arhitectură UNIX</li> </ul><p>De GNU sunt sigur că ai auzit, proiectul de sistem de operare complet liber. :-D</p> <h1>Cum se instalează</h1> <p>După cum probabil te așteptai, GNU Emacs se poate compila din surse și instala după formula:<code><br /> $ wget <a title="http://ftp.gnu.org/pub/gnu/emacs/emacs.tar.gz" href="http://ftp.gnu.org/pub/gnu/emacs/emacs.tar.gz">http://ftp.gnu.org/pub/gnu/emacs/emacs.tar.gz</a><br /> $ tar xzvf emacs.tar.gz<br /> $ cd emacs<br /> $ ./configure<br /> $ make<br /> $ make install<br /></code></p> <p>dacă ai utilitarele <code>wget</code>, <code>tar</code> și <code>make</code> la îndemână, sau pe Gentoo GNU/Linux cu:<code><br /> $ emerge -avt emacs<br /></code></p> <p>Îți recomand să descarci întotdeauna ultima versiune stabilă a surselor (pentru <a class="external" href="http://ftp.gnu.org/pub/gnu/emacs/">UNIX</a> sau <a class="external" href="http://ftp.gnu.org/pub/gnu/emacs/windows/">Windows</a>).</p> <p>Bineînțeles, dacă ești nerăbdător să-l încerci, poți descărca direct binarele precompilate și distribuite (eventual împachetate) de o organizație de încredere (<a class="external" href="http://packages.debian.org/search?keywords=emacs">Debian</a>, <a class="external" href="https://admin.fedoraproject.org/pkgdb/applications/Emacs?_csrf_token=a4e26c8344dd344dbe0c16a01afe8f1f2cf2d76a">Fedora</a>, <a class="external" href="http://www.freebsd.org/cgi/ports.cgi?query=emacs&amp;stype=all&amp;sektion=editors">FreeBSD</a>, <a class="external" href="http://www.apple.com/downloads/macosx/unix_open_source/carbonemacspackage.html">Apple</a>, <a class="external" href="http://www.ourcomments.org/Emacs/EmacsW32.html">OurComments.org</a>).</p> <p>Dacă folosești o distribuție GNU/Linux, îl poți instala mai ușor, printr-o comandă simplă, din depozitul oficial de pachete:</p> <p><code><br /> $ sudo apt-get install emacs<br /></code></p> <ul><li>.deb (Debian, Ubuntu, Knoppix):</li> </ul><p><code><br /> $ sudo yum install emacs<br /></code></p> <ul><li>.rpm (Fedora, CentOS, RedHat):</li> </ul><p><code><br /> $ sudo zypper in emacs<br /></code></p> <ul><li>.rpm (OpenSUSE)</li> </ul><h1>Un ecran prietenos</h1> <p>Și iată că a venit momentul să lansăm editorul nostru mult lăudat. Implicit, GNU Emacs afișează o interfață grafică integrată în sistemului tău de ferestre, dar ai posibilitatea să-l rulezi și în terminal, cu comanda:<code><br /> $ emacs -nw<br /></code></p> <p>Să observăm acum că ecranul Emacs este compus din câteva zone:</p> <ul><li><strong>bara de meniu</strong> în partea superioară; s-ar putea să găsești meniul folositor acum, pentru că poți accesa în mod grafic/text diverse comenzi de editare, chiar dacă nu le cunoști numele sau combinația de taste (dar nu este deloc productiv)</li> <li><strong>bara de unelte</strong> apare imediat sub bara de meniu dacă rulezi Emacs într-o fereastră X; de aici poți apăsa pe pictogramele unor comenzi des folosite ca „Fișier nou”, „Deschide fișier”, „Citește un director”, „Salvează”, etc.</li> <li><strong>fereastra de text</strong> sau ferestrele de text (orizontale și verticale) apar în zona principală a editorului și în ele sunt afișate conținuturile fișierelor deschise (dar la un moment dat este activă o singură fereastră)</li> <li><strong>linia de mod</strong> este ultima linie a unei ferestre de text; aici Emacs afișează informații despre fișierul deschis ca: numărul liniei curente, modurile de editare folosite pentru acel fișier deschis, dacă sunt modificări nesalvate, etc.</li> <li><strong>zona de ecou</strong> în partea inferioară; aici Emacs afișează mesaje informative (combinații de taste, nume de comenzi, etc.) și poți răspunde interactiv la întrebările sale</li> </ul><p><em>GNU Emacs cu zonele marcate:</em></p> <p><a href="http://ceata.org/attachments/download/226"> <img height="519" width="610" alt="Zonele Emacs" title="Zonele Emacs" src="http://ceata.org/attachments/download/226" /></a></p> <h1>Câteva comenzi de bază</h1> <p>Înainte să ne uităm pe o mică listă de comenzi de editare, e bine de precizat că fiecare comandă are un nume și <em>poate</em> avea una sau mai multe combinații de taste care o lansează automat. Dacă nu cunoști combinația de taste (sau comanda nu este legată la o combinație de taste) dar cunoști numele comenzii, o poți rula tastând <code>M-x</code> și numele ei.</p> <p>În terminologia Emacs, <code>M-</code> este tasta <code>Meta</code>, implicit mapată pe tastele <code>Esc</code> sau <code>Alt</code>. Tastele <code>Meta</code> și <code>Control</code>, reprezentate prin simbolurile <code>M-</code>, respectiv <code>C-</code>, sunt folosite de Emacs pentru a lărgi baza de combinații de taste ce pot fi legate la nume de comenzi, în scopul creșterii productivității. GNU Emacs vine implicit cu cele mai des folosite comenzi legate la combinații de taste consacrate de utilizatori, de-a lungul timpului (hei, au trecut 37 de ani de la prima versiune!).</p> <p>Mai trebuie să recunosc că aproape fiecare comandă de mai jos poate fi înlocuită printr-un șir de taste cu săgeți, <code>Del</code>, <code>Bcksp</code>, <code>Enter</code>, <code>PgUp</code>, <code>End</code> etc., dar nu ar fi o abordare productivă. Se pierde timp prețios căutând și mutând mâinile de pe litere, pentru aceste taste speciale. :-)</p> <table><tbody><tr><td><strong>comanda</strong></td> <td><strong>combinația</strong></td> <td><strong>descrierea comenzii</strong></td> </tr><tr><td><code>find-file</code></td> <td><code>C-x f</code></td> <td>deschide fișier sau director</td> </tr><tr><td><code>execute-extended-command</code></td> <td><code>M-x</code></td> <td>execută comanda</td> </tr><tr><td><code>next-line</code></td> <td><code>C-n</code></td> <td>mai jos cu un rând</td> </tr><tr><td><code>previous-line</code></td> <td><code>C-p</code></td> <td>mai sus cu un rând</td> </tr><tr><td><code>forward-char</code></td> <td><code>C-f</code></td> <td>la dreapta cu un caracter</td> </tr><tr><td><code>backward-char</code></td> <td><code>C-b</code></td> <td>la stânga cu un caracter</td> </tr><tr><td><code>begining-of-line</code></td> <td><code>C-a</code></td> <td>la început de rând</td> </tr><tr><td><code>end-of-line</code></td> <td><code>C-e</code></td> <td>la sfârșit de rând</td> </tr><tr><td><code>backward-page</code></td> <td><code>C-x [</code></td> <td>la începutul paginii</td> </tr><tr><td><code>forward-page</code></td> <td><code>C-x ]</code></td> <td>la sfârșitul paginii</td> </tr><tr><td><code>keyboard-quit</code></td> <td><code>C-g</code></td> <td>renunță la comandă</td> </tr><tr><td><code>isearch-forward</code></td> <td><code>C-s</code></td> <td>caută interactiv înainte</td> </tr><tr><td><code>set-mark-command</code></td> <td><code>C-SP</code></td> <td>începutul selecției</td> </tr><tr><td><code>copy-region-as-kill</code></td> <td><code>M-w</code></td> <td>copiază selecția</td> </tr><tr><td><code>kill-region</code></td> <td><code>C-w</code></td> <td>decupează selecția</td> </tr><tr><td><code>yank</code></td> <td><code>C-y</code></td> <td>lipește textul</td> </tr><tr><td><code>kill-word</code></td> <td><code>M-d</code></td> <td>șterge cuvântul</td> </tr><tr><td><code>delete-char</code></td> <td><code>C-d</code></td> <td>șterge caracterul</td> </tr><tr><td><code>other-window</code></td> <td><code>C-x o</code></td> <td>altă fereastră</td> </tr><tr><td><code>save-some-buffers</code></td> <td><code>C-x C-s</code></td> <td>salvează</td> </tr><tr><td><code>save-buffers-kill-emacs</code></td> <td><code>C-x C-c</code></td> <td>salvează și închide</td> </tr></tbody></table><p>Dacă ai început să încerci comenzile din tabel, probabil ai observat că este mai dificil să apeși tastele <code>Esc</code> și <code>Ctrl</code> în combinație cu litere. <em>Specialiștii</em> sunt de părere că este bine să folosești <code>Alt</code> pentru <code>M-</code> și <code>Caps</code> pentru <code>C-</code>.</p> <p>Pe un sistem GNU/Linux poți găsi opțiunea de a face <code>Caps</code> un <code>Ctrl</code> alternativ, în aplicația de configurare a tastaturii. Pe Windows, poți rula un <a class="external" href="http://www.manicai.net/comp/swap-caps-control.reg">script</a> care face aceeași treabă prin adăugarea unei intrări în baza de registre sau poți seta <a class="external" href="http://www.gnu.org/software/emacs/manual/html_node/emacs/Windows-Keyboard.html">variabile speciale</a> de Emacs pentru tastatura de Windows.</p> <h1>Emacs la treabă</h1> <p>Hai să facem împreună un exercițiu simplu:</p> <ul><li>Deschide GNU Emacs.</li> <li>Creează un nou fișier, <code>introducere.txt</code>.</li> <li>Lipește următorul text:</li> </ul><p><code><br /> Emacs este o familie de editoare renumite pentru extensibilitate.<br /> Condiția ca editorul tău să facă parte din această familie selectă<br /> este să permită programarea unor noi funcționalități într-un limbaj<br /><em>real</em> de programare interpetat de editor, nu doar într-un limbaj<br /> de macrouri, limitat.<br /></code></p> <ul><li>Salvează fișierul.</li> <li>Poziționează-te la începutul paginii.</li> <li>Înlocuiește cuvântul <code>familie</code> cu <code>clasă</code>.</li> <li>Poziționează-te la începutul cuvântului <code>selectă</code>.</li> <li>Șterge-l folosind o singură comandă.</li> </ul><p>Gata. A fost greu?</p> <p>A, și dacă vrei o comandă nouă de la el, verfică mai întâi dacă nu este deja implementată (în programul de bază sau într-un modul separat), înainte să te apuci să o programezi în Elisp. :-D</p> <p>Apasă <code>M-x</code> pentru numele comenzii, apoi <code>Tab</code> ca să apară o nouă fereastră cu lista comenzilor existente, în continuare tastează &lt;<code>C-x o</code>&gt; pentru a te muta în fereastra cu lista, <code>C-s</code> și un cuvânt care ar descrie funcționalitatea. În felul acesta eu am descoperit de curând comanda <code>which-function-mode</code>, care afișează numele funcției curente pentru un fișier sursă deschis în Emacs. A fost suficient să caut cuvântul <code>func</code>. ;-)</p> <p>E, deci cum ți se pare Emacs?</p> <h1>Referințe</h1> <p>Dacă vrei să aflii mai multe până data viitoare, citește și încearcă:</p> <ol><li><a class="external" href="http://www.cs.cmu.edu/%7Emihaib/articles/emacs/emacs-html.html">Un ghid în română pentru începători</a></li> <li><a class="external" href="http://rootprompt.org/article.php3?article=359">Un alt ghid pentru începători</a></li> <li><a class="external" href="http://www2.lib.uchicago.edu/keith/tcl-course/emacs-tutorial.html">Încă un ghid pentru începători</a></li> <li><a class="external" href="http://www.cs.rutgers.edu/LCSR-Computing/some-docs/emacs-chart.html">O listă mai comprehensivă de comenzi utile</a></li> <li><a class="external" href="http://www.gnu.org/software/emacs/manual/html_mono/emacs.html.gz">Manualul GNU Emacs</a></li> </ol></div></div></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-3 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">taguri: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/taguri/gnu" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">gnu</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/taguri/emacs" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">emacs</a></li></ul></div><div class="field field-name-taxonomy-vocabulary-1 field-type-taxonomy-term-reference field-label-above clearfix"><h3 class="field-label">meniu: </h3><ul class="links"><li class="taxonomy-term-reference-0"><a href="/ghiduri" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Ghiduri</a></li><li class="taxonomy-term-reference-1"><a href="/tehnologie" typeof="skos:Concept" property="rdfs:label skos:prefLabel">Tehnologie</a></li></ul></div> Thu, 13 May 2010 23:58:18 +0000 tct 29 at http://fii-liber.ro http://fii-liber.ro/ghid-introductiv-in-gnu-emacs#comments