Autor: Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

ACTA (Acordul Comercial Împotriva Contrafacerii) ar trebui să fie un tratat comercial plurilateral. În fapt, pune în pericol drepturile utilizatorilor de Internet și este un exemplu perfect de lipsă de transparență legislativă.

Care ar fi problemele? (3 pe fond, 2 pe formă):

1. Monitorizarea utilizatorilor de Internet.

   Practicile propuse de ACTA pot duce la „monitorizarea generalizată a activităților utilizatorilor de internet" și „înregistrarea sistematică a datelor". Acest lucru este specificat de Autoritatea Europeană de Protectie a Datelor Personale, negru pe alb (Aviz 2010 ref. la ACTA). Un asemenea sistem a fost deja declarat ilegal de către Curtea Europeană de Justitie (cazul Scarlet vs. Sabam).

2. Ignorarea statului de drept și „privatizarea aplicării legii”.

   Articolul 27 al ACTA vorbește despre cooperarea cu mediul de afaceri pentru aplicarea dispozițiilor civile și penale ale tratatului. Adică pot fi deconectați utilizatorii de Internet de către ISP, pe baza unor simple presupuneri ale titularilor de drepturi. Fără proces, fară drept la apărare. Asta s-a întâmplat în Irlanda printr-un acord privat între titularii de drepturi și principalul ISP de pe piață.

3. Pedepse penale pentru avantaje economice „indirecte”.

   Parlamentul European a cerut deja dispozitii pentru o clauză de minimis, care ar exclude în mod expres pedepse penale pentru activitățile „făcute de persoane în scop personal și nonprofit”, ca și pentru activitățile legate de excepțiile prevăzute de legea drepturilor de autor (comentariu, critică, etc.). Comisia nu a ținut cont de aceste aspecte. Textul este neclar, dar includ activitățile - "cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte." Ce reprezintă un avantaj economic indirect? Un schimb de bannere?

4. ACTA a fost negociată nerespectând cele mai elementare reguli de transparență.

   Reprezentanții societății civile și chiar membrii Parlamentului European au fost respinși de la negocieri. Textele, negociate din 2008, se aflau pe surse. Doar reprezentaților marilor titulari de drepturi și ai statelor au putut participa la dezbateri. Nici chiar acum, cind textul documentului final este public, nu s-au putut obține aceste documente. Aceasta este cu atât mai important la un tratat internațional, câtă vreme aceste documente sunt folosite pentru interpretarea corectă a tratatului. Să nu mai spun că în România nu auzise mai nimeni de ACTA pâna acum la semnarea acestuia.

5. Textul este vag și neclar

   În momentul în care ai un tratat la nivelul acesta și care vorbește inclusiv de pedepse penale, este necesar să fie cât mai corect explicitat. Mai ales că fiecare țară va trebui sa-l implementeze din punct de vedere legislativ. Luați textul și citiți-l (română sau engleză). Fără un expert în probleme juridice de „proprietate intelectuală” [1], nu cred ca înțelege cineva mare lucru. După cum vedeți și comentariile mele sunt pe interpretări și nu pe un text extrem de precis. Oricine ar dori să înceapă o nouă afacere pe Internet, ar trebui sa se gândească de n-spe ori dacă face un avantaj comercial indirect, chiar prin potențiala utilizare ilegală a operelor de către alții.

Ce este Diaspora?

Diaspora este o rețea de socializare. Dar nu este doar o altă rețea de socializare. În comparație cu rețelele sociale cunoscute, Diaspora este o rețea descentralizată, care respectă libertatea și intimitatea utilizatorilor săi. Prin urmare, Diaspora a fost concepută să ofere o libertate socială.

Foarte des programele libere sunt numite din greșeală programe „gratuite”. Spre exemplu, mulți oameni când se referă la sistemul de operare GNU/Linux, îl numesc „sistem gratuit”. Acest lucru se datorează necunoașterii sau neînțelegerii corecte a ceea ce este un program liber, dar și unor campanii nu tocmai corecte în care oamenii sunt învățați să gândească doar în termenii „preț” și „performanță”.

Cursul de Dezvoltare Liberă (CDL) este un curs/laborator alternativ programei de studii, cu o durată de 8 - 9 săptămâni, organizat de Asociația ROSEdu pentru studenții din Universitatea Politehnica din București. În acest curs, studenții învață să dezvolte programe libere folosind unelte libere și eficiente, dar și să se integreze în comunitățile din jurul proiectelor la care lucrează.

Pentru că zilele însorite de vară au trecut de mult și ziua se tot scurtează, Mozilla vrea să aducă din nou soarele în viața ta (asta dacă nu locuiești în emisfera sudică) cu un nou concurs de extensii pentru Firefox, acum, spre sfârșitul anului!

În această toamnă toată lumea vorbește de extensii care nu necesită repornirea navigatorului. Așa că, pentru a fi acceptat în concurs, extensia ta trebuie să funcționeze fără repornire și să fie compatibilă cu ultima versiune beta a navigatorului liber Firefox. Află cum poți să faci și tu astfel de extensii folosind constructorul de extensii (eng. Add-on Builder) și trusa de unelte pentru dezvoltarea de extensii (eng. Add-on SDK) sau citește documentația aferentă din rețeaua dezvoltatorilor Mozilla (eng. MDN = Mozilla Developer Network) și jurnalul lui Dave Townsend.

The Battle for Wesnoth (ro. Bătălia pentru Wesnoth) are o vechime mare în lumea jocurilor libere, versiunea 1.0 a jocului apărând în octombrie 2005, iar versiunea curentă (stabilă) și cea în dezvoltare fiind 1.8.6, respectiv 1.9.9.

Ceata, în colaborare cu Moodle România, va organiza „Laboratoare de GNU/Linux” la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din București. În cadrul acestor laboratoare elevii interesați vor învăța:

• care sunt drepturile lor de utilizatori
• despre programele libere ce susțin Internetul
• ce este o distribuție de programe libere
• cum să instaleze sistemul liber GNU/Linux
• cum să folosească mai eficient computerele
• cum să găsească repede soluții la probleme
• cum să colaboreze ușor cu alți utilizatori
• cum să se remarce prin contribuții la sistem

Echipa Ubuntu a lansat pe 13 octombrie versiunea 11.10 „Oneiric Ocelot” a celei mai populare distribuții GNU/Linux pentru calculatoare personale!

Ubuntu este o distribuție recunoscută pentru accesibilitatea interfeței cu utilizatorul, este bazată pe Debian GNU/Linux și este sponsorizată de compania Canonical.

Sâmbătă, 8 octombrie, Ceata a organizat un hacaton orientat pe tehnologii Mozilla, la care au fost invitați și dezvoltatorii din cadrul Concursului de Extensii pentru Firefox.

Ne-am adunat doar patru oameni, dar scopul hacatonului a fost atins. Am discutat despre modul de dezvoltare al extensiilor, am schimbat păreri și impresii despre proiectele noastre și, probabil cel mai important, am codat!

Sâmbătă, 22 octombrie, la ora 18:00 Ceata organizează o petrecere de semnare a cheilor OpenPGP, la Vatră (Bd. Corneliu Coposu 39A, Ap. 3, București).

OpenPGP, un protocol pentru criptarea și decriptarea mesajelor electronice folosind chei criptografice publice, este bazat pe PGP, dezvoltat inițial de Phil Zimmermann în 1991. Acest protocol definește formate standard pentru criptarea mesajelor, semnături, chei private și certificate pentru schimbul public de chei. În 1997 OpenPGP Working Group a fost format în cadrul Internet Engineering Task Force, pentru a defini un stadard care a fost inițial proprietar. PGP, și ulterior OpenPGP, a devenit standardul pentru aproape toate mesajele electronice criptate. Deoarece este un standard IETF (RFC 4880), OpenPGP poate fi implementat de oricine.

Microsoft presează companiile producătoare de calculatoare să implementeze așa numita „Pornire Securizată” (eng. Secure Boot) dacă vor să-și promoveze calculatoarele ca dispozitive compatibile cu Windows 8. Scopul declarat al „Pornirii Securizate” este să prevină încărcarea sistemelor de operare neautorizate și a programelor maligne (eng. malware).

Fundația Programelor Libere (FSF) a lansat recent o campanie de conștientizare, fiind îngrijorată că Microsoft și producătorii de calculatoare vor implementa „Pornirea Securizată” astfel încât utilizatorii să nu poată rula pe acele  calculatoare un alt sistem de operare în afară de Windows. Dacă nu li se va permite utliizatorilor să autorizeze ei singuri sistemele de operare în care au încredere, aceștia nu vor mai putea instala și folosi sisteme de operare libere (cum este GNU/Linux) fără a recurge la modificări complicate și riscante ale calculatorului.

SSH este un protocol de rețea care asigură o comunicare securizată a datelor între două stații (calculatoare, tablete, telefoane sau alte dispozitive dintr-o rețea). Pentru a asigura confidențialitatea și integritatea informațiilor interschimbate, SSH se folosește de criptarea cu chei asimetrice.

Utilizatorul deține o pereche de chei: una publică și una privată. În timp ce cheia publică se trimite stației de la distanță (eng. remote) cu care se dorește comunicarea, cea privată rămâne tot timpul pe stația locală și trebuie protejată de public. De ce cheia publică trebuie trimisă stației de la distanță? Pentru ca aceasta să o poată folosi la decriptarea datelor primite în format securizat.

La începutul acestei luni, Fundația Programelor Libere (FSF - Free Software Foundation) a anunțat relansarea proiectului „Directorul de Programe Libere”, la aproape 10 ani de la apariția sa. Directorul listează pe categorii peste 6.800 de programe din lumea întreagă ce pot fi rulate, copiate, modificate și distribuite de orice utilizator.

Comunitatea RLUG invită pasionații de GNU/Linux și programe libere la ediția din octombrie a întâlnirii lunare organizată de asociațiile ProLinux și ROSEdu!

Întâlnirea are loc joi 13 octombrie, la ora 19:30 în sala EC 102 din Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București. Se va discuta despre GNU/Linux, programe libere și standarde deschise. Apoi, socializarea se va continua cu o bere rece (sau un ceai cald, dacă va fi vreme urâtă).

Conform ultimei estimări anuale a agenției CIA, România are o populație de aprox. 22 de milioane de cetățeni. Din aceștia, 46% sau 10,1 milioane de români au acces la Internet, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene în iulie 2011. Tot anul acesta, directorul de vânzări al corporației Yahoo! a anunțat că în România sunt 8,2 milioane de utilizatori Yahoo! Considerând aceste date valide, 81% din românii care se conectează la Internet folosesc serviciul de mesagerie instantanee al Yahoo!