GIMP 2.8

Trei ani și jumătate. Toți acești ani știu că te-a ros o întrebare. Știu că noaptea înainte de culcare te gândeai la asta. Știu că în somn uneori visai că s-a întâmplat. Și apoi te trezeai brusc din somn și îți dădeai seama că nu e real. Și totuși s-a întâmplat: GIMP 2.8 a fost scos in sfârșit la lumină!

Acest gigant al graficii digitale, care, în mâinile celui care îl cunoaște, face trucuri mai ceva ca un scamator, a fost dus încă un pas mai departe spre perfecțiune. Este de fapt una dintre puținele unelte profesionale de manipulare a imaginilor disponibilă pe sistemele libere.

Dar, lăsând la o parte glumele și vorbăria, să vedem ce aduc nou dezvoltatorii GIMP-ului de data aceasta:

1. Integrarea într-o singură fereastră
2. Flexibilitate în aranjarea instrumentelor
3. Salvarea și exportarea redefinite
4. Grupuri de straturi
5. Editarea textului direct pe strat
6. Calcule matematice la introducerea dimensiunilor
7. Etichetarea resurselor
8. Un nou instrument - transformarea-cușcă
9. Optimizări ale interfeței (file și altele)
10. Transferul unei părți tot mai mari a GIMP-ului pe GEGL

Acum să vedem ce e cu fiecare din aceste îmbunătățiri.

Integrarea într-o singură fereastră

Cred că e ceva ce am așteptat mulți dintre noi, în special utilizatorii care au un singur monitor sau cărora li se pare dificil lucrul cu 3 ferestre ale unei singure aplicații.

Deși acest mod nu este disponibil implicit, tot ce trebuie să faceți este să apăsați Ferestre -> Modul fereastră unică (en. Windows -> Single-window mode).

Flexibilitate în aranjarea instrumentelor

Vă sfătuiesc să „apucați”  diversele instrumente și să le trageți de colo-colo. Experimentați.

Salvarea și exportarea au fost redefinite

Aici nu prea este ce spune. Cred că Peter Sikking (architectul interacțiunii GIMP-ului cu utilizatorii)  a decis că de azi înainte salvarea va fi doar ca proiect în formatul .xcf, format nativ al GIMP-ului, care păstrează toată informația necesară despre straturi și alte lucruri. Dacă dorești un alt format, alege Exportare. Logic, nu?

Grupuri de straturi

Este un lucru foarte util atunci când ești obișnuit să ai mai multe straturi pentru a crea ceva. Dacă nu folosești straturile, atunci este cazul să începi. O idee bună de utilizare a grupurilor de straturi e subdiviziunea în grupuri logice. Mai jos, spre exemplu, am grupat elementele corpului uman, spre a ușura munca, iar în grupuri am folosit straturi cu diversă destinație: pentru contur, texturare, și umbre.

Dar după cum se poate vedea, unele elemente lipsesc, cutele de pe haine,  rupturi sau cusături. Pe acestea le puteți adăuga într-un grup nou, [rupturi], dar de asemenea puteți adăuga un strat la grupul [picioare]. Totul depinde de cum vă pare mai natural să lucrați. 

Editarea textului direct pe strat

Sincer, ferestrele de tip „pop-up” ( adică și cea de editare a textului din GIMP 2.6 ) îmi aduc aminte de Internet Explorer(R), Windows (tm) și automat îmi cam piere buna dispoziție și îmi apar gânduri rele la adresa celui care le-a inventat.

Calcule matematice la introducerea dimensiunilor

Pe asta chiar că trebuie să o încercați: puteți pune orice dimensiuni de casete, chiar chestii de genul 10in+20px, 9cm+10% și altele în stilul acesta. O chestiune utilă.

Etichetarea resurselor

În caz că aveți colecții de sute de pensule, mii de texturi și o altă mulțime de gradienți, aceasta etichetare vă va fi de folos. De fiecare dată când adăugați una din chestiile de mai sus, făceți-vă obiceiul să îi atribuiți o etichetă din căsuța de jos, de la resurse. Apoi trebuie doar să faceți repede un filtru de genul "Lemn" și toate texturile de lemn vor fi listate.

Un nou instrument Transformarea-cușcă

Noua "vedetă" din instrumentele GIMP-ului s-ar descifra cam așa: transformare de tip cușcă. Ideea este următoarea: faci o mică „cușcă”  împrejurul unui obiect, apoi tragi de nodurile pe care le-ai făcut pentru a deforma ceea ce este în interior.

9. Optimizări ale interfeței (file și altele)

Au mai apărut desigur și alte îmbunătățiri, ca filele, care prezintă mici previzualizări realizate automat. În plus, s-au mai găsit locuri ale interfeței care au fost compactate.

Pentru posesorii de tablete grafice, o altă bucurie: un nou „widget” pentru schimbarea dimensiunii pensulei, a opacității etc.

Partea de sus reacționeză instantaneu la apăsare. Cu cea de jos poți face ajustări mai finuțe. Însă mie mi se pare că e comod și pentru cei care folosesc șoricelul ( en. mouse ).

Umătoarea îmbunătățire îi privește exclusiv pe aceia cu tablete grafice: pensulele dinamice.  Dacă apăsați cu stiloul mai tare, atunci pensula se face mai mare sau mai opacă. Tu alegi ce parametri va modifica axa Z (presiunea) de care dispune tableta.

Transferul unei părți tot mai mari a GIMP-ului pe GEGL

Aceasta este mai mult o parte tehnică  și explică în mare parte de ce au trebuit 3 ani și jumătate pentru o nouă versiune GIMP. GIMP-ul primește un nou „motoraș”, unul nou și bun, pe nume GEGL.

În realitate GEGL nu e doar o bibliotecă, cum mulți ar presupune, el poate funcționa foarte bine ca un program de sine stătător, ceea ce îl face și mai atractiv. Vara aceasta, unul din studenții de la Google Summer of Code va face o interfață grafică pentru el.

O să mai desfășor puțin subiectul acesta, deoarece este unul de importanță majoră și va schimba în timp modul în care artiștii lucrează.

Unul din obiectivele GEGL-ului este prelucrarea nedistructivă a imaginilor. Odată atins acest obiectiv, vom avea o armă de temut în arsenalul nostru. E un concept cam dificil, dar o să încerc să ilustrez acest concept. Însă, înainte de asta țin să menționez că GEGL e un sistem de prelucrare a imaginilor bazat pe noduri, unde fiecare nod reprezintă o operație sau o imagine, iar săgețile arată relațiile dintre ele. Este vorba de teoria grafurilor.

Formatul .xcf original arată cam așa - [ imagine + straturi + moduri pentru straturi ], însă va fi modificat să arate așa - [ imaginile originale + seria de traformări necesară obținerii imagnii finale ].

Va fi un mod de lucru destul de flexibil, având posibilitatea de a manipula nodurile, dar și de a păstra modul de lucru obișnuit, cu avantajul procesării nedistructive. Se pare că din această „afacere” vor beneficia și dezvoltatorii și utilizatorii.

Vom avea: 

• o gestionare mai bună a memoriei
• accelerare „hardware” bazată pe plăcile grafice ale calculatoarelor care devin din ce în ce mai puternice
• posibilitatea de a utiliza culori mai exacte (mai mulți biți în adâncime pentru fiecare pixel)
• editare nedistructivă

Vă sfătuiesc să contribuiți fiecare cu ce puteți, cu documentație, cu cod, cu ghiduri sau măcar să intrați pe IRC, pe canalul #gimp ca să le spuneți un „Mulțumesc!” celor care au muncit atât de mult pentru noi, muritorii de rând (vă recomand să folosiți acolo limba engleză și să folosiți anume IRC-ul pentru mulțumiri, nu listele de discuție).

O zi bună,

Dima